Termoficarea în România se referă la încălzirea centrală folosită de consumatorii casnici și industriali. Încălzirea este realizată folosind centrale de bloc sau de centrale care furnizează încălzire pentru mai multe clădiri, de multe ori pentru un cartier sau chiar oraș întreg.
Sistemul centralizat de termoficare[]
Un sistem centralizat de termoficare, numit și sistem centralizat de încălzire[1] sau Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) este un sistem de încălzire a locuințelor.[2] Energia termică este produsă în termocentrale.
Conform unei estimări din 2004, sistemul centralizat de termoficare din România reprezenta un caz tipic de sector economic nerestructurat.[3] Echipamente vechi de zeci de ani, un randament foarte scăzut al CET-urilor, rețele de distribuție ciuruite, au fost ingredientele care au transformat termoficarea centralizată într-un amalgam de pierderi uriașe și de subvenții pe măsură.[3][4] Eenergia termică era vândută sub costurile de producție, chiar în condițiile în care pretul gigacaloriei a crescut continuu și în pofida scăderii calității serviciilor prestate.[3]
În multe mari orașe sistemele de termoficare sunt depășite din punct de vedere tehnic, fiind realizate în anii 1960-1970, când CET-urile erau construite pe marile platforme industriale și agentul termic de 80-90 de grade era transportat pe distanțe mari, de până la 10-15 km.[5]
Conform unui studiu al companiei de consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC) din anul 2011, sistemul centralizat de termoficare din România avea nevoie de investiții de cinci miliarde de euro în următorii zece ani.[6] Conform aceluiași studiu, sistemul centralizat de termoficare din România este foarte ineficient și se bazează în mare măsură pe subvențiile de stat pentru a asigura energia termică la costuri suportabile pentru populație.[6] Subvențiile sunt suportate de primării.[7]
În anul 2012, la nivel național, din cele peste 7 milioane locuințe existente, circa 1,5 milioane de imobile erau branșate la sistemul centralizat. Din totalul imobilelor branșate din întreaga țară, o treime, reprezentând peste 565.000 de locuințe, erau în București.[8]
Debranșările[]
În anul 2015, din totalul de 320 de orașe și municipii din România, doar în 67 mai exista sistem centralizat de termoficare.[9] Astfel, orașele București, Timișoara și Cluj-Napoca, singurele orașe din România cu peste 300.000 de locuitori ce mai dispuneau de sistem termoficat, aveau un total de 660.000 de abonați la CET-uri, adică 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonați la nivel național.[10]
Lipsa investițiilor în sistemul centralizat, facturile imense la întreținere și calitatea necorespunzătoare a serviciilor au fost, în principal, motivele pentru care oamenii au preferat centrala termică proprie (centrală de apartament sau centrală de bloc), în defavoarea serviciilor centralizate.[11]
Executarea silită[]
Cei care nu îşi plătesc la timp facturile la căldură ori salubritate pot fi executaţi silit mai uşor, fără a se mai putea apăra întâi instanţă, potrivit unei legi care a intrat în vigoare în noiembrie 2016.[12]
Norme de funcționare[]
Sistemele centralizate de alimentare cu energie termică trebuiau să fie, începând cu 2010, conforme normelor de mediu europene.[13]
Centrale de apartament[]
- Piedici împotriva centralelor de apartament
- 2014 - premierul Victor Ponta a anunţat că, începând din 2016, românii cu centrale termice de apartament urmează să plătească o taxă de poluare.[14]
Diverse[]
2017 - Mai bine de un sfert dintre proprietarii de locuinţe din România sunt nevoiţi să împrumute bani sau chiar să facă un credit pentru a plăti factura la încălzire, se arată într-un studiu extins la nivel naţional realizat de compania americană Honeywell.[15]
Sistemul centralizat de termoficare în Republica Moldova[]
Sistemul termoenergetic al Republicii Moldova a cunoscut o evoluție instabilă de la crearea acestuia când era unul din sistemele model în spațiul ex-sovietic până la limita de faliment în prezent.[16]
Consumatorii care s-au debranșat și-au instalat centrale de apartament sau centrale termice pe acoperiș.[17]
Note[]
- ↑ Cum te deconectezi de la sistemul centralizat de încălzire. Vezi, aici, procedura, 30 iulie 2011, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
- ↑ SACET - Sistem Centralizat, Colterm.ro, accesat la 6 noiembrie 2016
- ↑ a b c Sistemul centralizat de termoficare - un amestec de pierderi si subventii, 23 iunie 2004, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
- ↑ Sistem centralizat de termoficare sau centrale termice de apartament?, 1 martie 2005, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
- ↑ Sistemul de termoficare, vechi. Cel mai mare dezastru, la Galați, 1 septembrie 2016, Ticu Ciubotaru, România liberă, accesat la 6 noiembrie 2016
- ↑ a b Sistemul centralizat de termoficare din România este la pământ - studiu PwC, 15 iunie 2011, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
- ↑ Guvernul a adoptat mecanismul prin care primăriile pot plăti în avans subvențiile necesare asigurării apei calde și energiei termice. Contul nu poate fi poprit, 5 octombrie 2016, Daniel Ionascu, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
- ↑ Ce sistem de încălzire este mai eficient pentru bucureșteni, 23 Septembrie 2012, Amalia Balabaneanu, B365.ro, accesat la 6 noiembrie 2016
- ↑ Era debranșărilor: doar 2 din 10 orașe din România mai au sistem centralizat de încălzire, 7 august 2015, Wall -Street. Ro, Adevărul, accesat la 6 noiembrie 2016
- ↑ Era debransarilor: doar 2 din 10 orase din Romania mai au sistem centralizat de incalzire, 5 august 2015, wall-street.ro
- ↑ Sistemul centralizat de încălzire, pe punctul de a fi desființat, 25 iulie 2006, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
- ↑ Restanţierii la întreţinere vor fi direct executaţi silit, 28 noiembrie 2016, Teodora Cimpoi, Evenimentul zilei, accesat la 28 noiembrie 2016
- ↑ Sistemul centralizat de încălzire se îndreaptă spre colaps, 6 iulie 2007, Adevărul, accesat la 6 noiembrie 2016
- ↑ O NOUĂ TAXĂ în România!, 26 august 2014, Antoaneta Etves, Capital, accesat la 9 martie 2017
- ↑ Peste un sfert dintre români se împrumută pentru plata încălzirii. 5,8% o fac frecvent, 16 martie 2017, Alexandru Urzică, Capital, accesat la 17 martie 2017
- ↑ Modernizarea termoenergetică a blocuri locative din Chișinău necesită o investiție totală de 661,7 mln euro, 5 martie 2015, Vlad Vasilcov, Agora.md, accesat la 7 noiembrie 2016
- ↑ Termoelectrica propune sistemul centralizat de termoficare ca alternativă pentru locatarii conectați la centrale termice pe acoperiș, 25 august 2016, Realitatea.md, accesat la 7 noiembrie 2016
Legături externe[]
- Dilema săptămânii: Centrală termică sau încălzire de la stat?, 15 august 2010, Adevărul
- Prețul gigacaloriei, oraș cu oraș. Cât plătim la căldură pentru luna ianuarie, 1 februarie 2013, Corespondenți „Adevărul”, Adevărul
- Sistemul centralizat de termoficare - cea mai bună soluție de furnizare a apei calde și a încălzirii pentru aglomerările urbane, ACUE.ro