România
Advertisement
Acest articol se referă la oraşul Sibiu, judeţul Sibiu, România. Pentru alte sensuri vedeţi Sibiu (dezambiguizare).

Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Deţine titlul de oraş martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populaţie de 155.045 locuitori. Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş.

Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind centrul coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxembourg.

Geografie[]

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Cibinului, străbătută de râul cu acelaşi nume.

Localizare[]

Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), a Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.

Clima[]

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.

Precipitaţii[]

Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte, până în luna mai.

Curenţi de aer[]

Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.

Caracteristici geografice specifice[]

Fișier:Piata Mica.jpg

Piaţa Mică - vedere de pe Podul Minciunilor

Ca o consecinţă a corelaţiilor dintre componentele climatice şi caracteristicile geomorfologice ale spaţiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci şi calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porţiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţă şi ninsoare. Uneori mai bate vara şi Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.

Istorie[]

Fișier:SibiuVechi.jpg

Sibiu - sec XIX

În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.

În zona actualului cartier Guşteriţa a existat o aşezare romană numită Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de colonişti saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi parţial distrus de hoardele mongole.

Fișier:Sibiuphoto.jpg

Biserica Reformată din Sibiu, cu vârful Negoiu în spate. (Fotografie luată de la mare distanţă, ceea ce face ca munţii să pară mai aproape de oraş.)

Fișier:SibiuMarktplatz.jpg

Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică

Fișier:Timbru Bresle Sibiu.jpg

Timbru poştal românesc din 1967

În secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Oraşul era organizat în bresle, fiind cunoscute un număr maxim de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraş".

Pe vremuri, Sibiul a fost un centru meşteşugăresc renumit. Prima breaslă atestată documentar în oraş este cea a tăbăcarilor, în 1367, iar în 1780 la Sibiu erau înregistrate 40 de bresle. De altfel, pe strada Cetăţii, acolo unde pot fi găsite vara calfele călătoare, te întâmpină cele trei turnuri de apărare care au păstrat peste timp denumirea breslelor care le aveau în grijă: Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor.[1]

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.

În secolul XIX se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.

Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

Evenimente importante în istoria Sibiului[]

  • 1292 - A fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României.
  • 1300 - Intr-un document se aminteste existenta Bisericii Sf. Elisabeta.
  • 1350 - La Sibiu se infiinteaza prima monetarie din Transilvania.
  • 1380 - A fost documentată prima şcoală de pe teritoriul actual al României.
  • 1494 - Prima farmacie de pe teritoriul actual al României.
  • 1534 - Prima fabrică de hârtie de pe teritoriul actual al României.
  • 1544 - A fost tipărită la Sibiu prima carte în limba română.
  • 1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Konrad Haas.
  • 1671 - A fost descoperit gaz metan lângă Sibiu.
  • 1782 - Franz Joseph Müller a descoperit elementul chimic teluriu.
  • 1788 - Primul teatru de pe teritoriul actual al României.
  • 1795 - Primul paratrăsnet din Sud-Estul Europei este instalat în Cisnădie.
  • 1797 - Samuel von Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume.
  • 1817 - Primul muzeu din România, Muzeul Naţional Brukenthal este deschis la Sibiu.
  • 1861 - Se înfiinţează societatea ASTRA.
  • 1896 - Prima linie electrică din Sud-Estul Europei.
  • 1904 - Al doilea oraş din Europa şi al treilea din lume în care este utilizat tramvaiul electric.
  • 1928 - Prima gradină zoologică din România.
  • 1989 - Al doilea oraş participant la Revoluţia din 1989.
  • 2007 - Capitală Culturală Europeană 2007

Stema[]

În scut, pe fond roşu, un trichet de aur, răsturnat, având colţurile terminate în formă de inimă de acelaşi metal şi străpuns de două spade încrucişate cu vârful în jos, cu mânerul şi garda de aur şi cu lamele de argint. Cele două săbii susţin o coroană de aur şi simbolizează lupta pentru apărare a oraşului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al oraşului. A fost utilizat şi pentru a desemna Transilvania, într-un sigiliu din 1550.

Demografie[]

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaţia sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

  • 1850: || 12.765 locuitori
  • 1900: |||| 21.465 locuitori
  • 1930: |||||||||| 49.345 locuitori
  • 1948: |||||||||||||| 60.602 locuitori
  • 1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori
  • 1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori
  • 1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori
  • 2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori
  • 2007: |||||||||||||||||||||||||||||||| 159.000 locuitori (estimativ)

Populaţia istorică[]

Fișier:Brukenthalpalais Hermannstadt.jpg

Muzeul Brukenthal şi Primăria din Piaţa Mare

Recensământul[2] Structura etnică
Anul Populaţia
Sibiului
Români Maghiari Germani
1850 12.765 2.089 977 8.790
1880 19.446 2.810 2.065 14.327
1890 21.465 4.581 3.199 13.148
1900 29.577 7.106 5.747 16.141
1910 33.489 8.824 7.252 16.832
1920 32.748 8.553 4.291 18.218
1930 49.345 19.006 6.782 22.045
1941 63.765 33.829 4.262 23.574
1948 60.602 37.371 5.060 16.359
1956 90.475 60.526 4.772 24.636
1966 109.515 78.548 5.124 25.387
1977 151.005 119.507 5.111 25.403
1992 169.610 158.863 4.163 5.605

Ca limbă maternă, în Sibiu domina limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) şi maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Se cuvine menţionată limba idiş vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

Proporţia relativ mare a maghiarilor din Sibiu este rezultatul maghiarizării de după Ausgleich-ul din 1867. La recensământul austriac din 1850, maghiarii constituiau doar 8% din populaţie.

Astăzi[]

În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de ca. 160.000 locuitori. Dintre aceştia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% au absolvit o instituţie de învăţământ superior.

Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează:

  • 95,7%: |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||| Români
  • 2,02%: ||| Maghiari
  • 1,61%: || Germani (Saşi)
  • 0,65%: | alţii

Structura confesională[]

Sub aspect confesional populaţia Sibiului este alcătuită din:

  • ortodocşi (91,0%)
  • romano-catolici (2%)
  • luterani (1%)
  • reformaţi (1%)
  • mozaici (0,1%)
  • greco-catolici (1,5%)
  • unitarieni (0,5%) ş.a.

Restul confesiunilor reprezintă fiecare sub 1% din populaţia oraşului.

Cartiere[]

Fișier:Cartieresibiu.svg

Cartierele oraşului

În Sibiu există următoarele cartiere:

  • Centru
  • Oraşul de Jos
  • Lupeni
  • Trei Stejari
  • Sub Arini
  • Vasile Aaron
  • Hipodrom I, II, III, IV
  • Valea Aurie
  • Tilişca
  • Ştrand I, II
  • Turnişor
  • Piaţa Cluj
  • Ţiglari
  • Terezian
  • Reşiţa
  • Lazaret
  • Gusteriţa
  • Broscărie

De asemenea, există două zone industriale:

  • Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Braşov şi Râmnicu Vâlcea, la ieşirea spre Agnita
  • Zona Industrială Vest, la ieşirea spre Sebeş, în apropierea Aeroportului

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul oraşului, la ieşirea spre Răşinari aparţine tot de Municipiul Sibiu.

Administraţie şi politică[]

Fișier:Kjoh.jpg

Primarul Klaus Johannis

Primarul Sibiului este Klaus Johannis, preşedintele Formului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000 şi reales în 2004 cu 88,7% din voturi.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor oraşului şi demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. De asemenea, a reuşit să înceapă lucrările la centura ocolitoare a oraşului, una din cele mai stringente probleme ale urbei.

Componenţa Consiliului Local ales în 2004 este următoarea:

    Partid Locuri Componenţa Consiliului
  Forumul Democrat al Germanilor din România 16                                
  Alianţa Dreptate şi Adevăr 5                                
  Partidul Social Democrat 2                                

Prefectura şi Consiliul Judeţean[]

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2004:

  • Prefect: Ilie Mitea (PNL)
  • Subprefect: Marin Craciun (PNL)
  • Preşedintele Consiliului Judeţean: Martin Bottesch (FDGR)
  • Vicepreşedinte al CJ: Iosif Moldovan (PC)
  • Vicepreşedinte al CJ: Gheorghe Dicu (PNL)

Relaţii externe[]

Consulate

Oraşe înfrăţite[]

  • Brazilia Bauru, Brazilia din 1995
  • Statele Unite Columbia, Statele Unite din 1994
  • Austria Klagenfurt, Austria din 1996
  • Germania Landshut, Germania din 2002
  • Belgia Mechelen, Belgia din 1996
  • Germania Marburg, Germania din 24 octombrie 2005
  • Franţa Rennes, Franţa din 1999
  • Venezuela Valencia, Venezuela din 1993
  • Regatul Unit Wirall, Regatul Unit din 1994

Economie[]

Sibiul este unul din cele mai prospere oraşe din România şi primeşte una din cele mai mari rate de investiţii străine.

Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini (Bilstein Compa), industria confecţiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) şi industria de rechizite şcolare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice (Continantal, Kunkee Relee, Haartmann), de rulmenţi(SNR Rulmenti), de air bag-uri (Takata Petri) şi de curele de transmisie (investiţie a companiei germane Siemens).

În Sibiu îşi au sediul central Banca Carpatica şi societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu îşi are sediul Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri, instituţie emblematică pentru mediul economic şi de afaceri românesc. Toate companiile bancare şi de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraş.

Angajaţi pe sector industrial[]

  • Industrie - 49%
  • Comerţ - 15%
  • Construcţii - 7,5%
  • Sănătate - 7,5%
  • Educaţie - 7%
  • Transport - 6,5%

Transport[]

Transporturi externe[]

Avioane Sibiu are un aeroport internaţional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria şi Italia, cele mai multe cu escală la Timişoara. Aeroportul este în plin proces de modernizare pentru a permite primirea aeronavelor mai mari.

Curse directe există către:

TrenuriMunicipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnişor, precum şi un important depou pentru locomotive diesel.

Iată căile feroviare care trec prin municipiu:

  • Tronsonul Sibiu - Braşov - Bucureşti
  • Tronsonul Sibiu - Mediaş - Sighişoara
  • Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova
  • Tronsonul Sibiu - Vinţu de Jos - Deva - Arad
  • Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)

Legături zilnice cu trenuri Inter-city (Săgeata Albastră) se fac către:

Mersul trenurilor poate fi consultat aici.

Fișier:Tramvai sibiu.jpg

Tramvai circulând pe ruta Sibiu-Răşinari

Automobile Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul naţional DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

  • Şosele internaţionale:
  1. E68 (Ungaria) – NădlacAradDevaSebeşMiercurea Sibiului – Sibiu – Braşov
  2. E81 (Ucraina) – HalmeuLivadaSatu MareZalăuCluj-NapocaTurdaSebeşMiercurea Sibiului – Sibiu – PiteştiBucureştiConstanţa
  • Drumuri naţionale:
  1. DN 1 BucureştiPloieştiBraşovFăgăraş – Sibiu – Alba IuliaTurdaCluj-NapocaOradeaBorş –> Ungaria
  2. DN 7 BucureştiGăeştiPiteştiRâmnicu Vâlcea – Sibiu – DevaAradNădlac –> Ungaria
  3. DN 14 SighişoaraDumbrăveniMediaşCopşa Mică – Sibiu

Centura rutieră a oraşului se află în construcţie, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece prin Sibiu, este în faza de începere a lucrărilor. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Tălmaciu - Şelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Şura Mică - Apoldu de Jos.

Autobuz Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare şi microbuze care fac legătura cu aproape toată ţara şi cu spaţiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinaţii. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deţine şi una din autogările oraşului (Autogara Turnişor).

Transporturi interne[]

Sibiul are peste 300 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri creşte mărimea suprafeţei oraşului în fiecare an. Reţeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiţii, în special asfaltări şi construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

Autobuz Există 22 de linii de autobuz şi troleibuz în Sibiu. Tursib [1] este compania de trasport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Răşinari.

Preţurile biletelor sunt de 1.5 RON/bilet.

Taxi Există deasemnea şi puternice companii de taximetrie:

  • Taxi Star-953
  • Taxi 942
  • Taxi Pronto-949
  • Taxi Audi-948
  • Taxi 946

Preţul este de 1,5 RON/km, iar pornirea de 1 RON.

Automobile Din Sibiu se pot închiria maşini prin intermediul firmelor specializate.

Turism[]

Fișier:Sibiu Centru.svg

Centrul Sibiului

În anul 2007, Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural în istoria oraşului a fost vizitat de un număr mare de turişti români şi străini.

Sibiul şi împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locaţii istorice din ţară. Multe din zidurile şi sistemele de fortificaţii sunt menţinute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. În Sibiu se găsesc multe muzee importante care cuprind colecţii de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei şi ştiinţe naturale.

Oraşul se află aproape de Munţii Făgăraşului – o destinaţie importantă pentru drumeţii – şi de staţiunea Păltiniş – o destinaţie pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniştii saşi.

Hoteluri[]

Sunt peste 35 de hoteluri şi pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada şi Împăratul Romanilor, aflate în centrul oraşului. Lanţul Continental deţine 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.

Hoteluri din Sibiu:

  • Hotel Ramada Sibiu ****
  • Hotel Palace Dumbrava *****
  • Hotel Casa Moraru ****
  • Hotel Continental Sibiu ***
  • Hotel Împaratul Romanilor ***
  • Hotel Parc ***
  • Hotel Continental Forum (fost Bulevard) ****
  • Hotel Libra ****
  • CASA IVAN **

Obiective turistice[]

Muzee

Sibiul are un număr mare de muzee, organizate în jurul a două complexe - Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA:

  • Muzeul Brukenthal [2]
    • Muzeul de Istorie
    • Muzeul de Istorie a Farmaciei
    • Muzeul de Istorie Naturală
    • Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare
  • Muzeul ASTRA [3]
    • Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească Emil Sigerus
    • Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"
    • Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA"
    • Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA")

De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găseşte Muzeul de locomotive cu aburi.

Lăcaşuri de cult

În centrul oraşului se găsesc o serie de lăcaşuri istorice de cult:

  • Biserica Evanghelică Parohială (luterană) sec. XIV
  • Catedrala Ortodoxă 1906
  • Biserica şi Complexul Ursulinelor (romano-catolică, în utilizarea parţială a greco-catolicilor) sec. XV
  • Biserica Romano-Catolică din Piaţa Mare 1726-1733
  • Biserica Franciscanilor de pe Strada Şelarilor (romano-catolică)
  • Biserica Reformată (calvină) 1786
  • Biserica evanghelică "Johanniskirche" 1883
  • Biserica din Groapă (ortodoxă) 1788-1789
  • Biserica dintre Brazi (folosită de o parohie ortodoxă, revendicată de greco-catolici) 1788, prima biserică greco-catolică din Sibiu
  • Capela Sfintei Cruci din Piaţa Gării (romano-catolică)
  • Sinagoga cultului mozaic 1888

În cele două sate de la porţile vechiului oraş, azi cartierele Turnişor şi Gusteriţa, se află două biserici fortificate:

  • Biserica evanghelică din Turnişor (luterană) sec. XIII
  • Biserica evanghelică din Guşteriţa (luterană) sec. XIII
  • Biserica „Sfântul Nicolae” din cartierul Turnișor [3]

Alte clădiri şi locuri

  • Pasajul Scărilor
  • Piaţa Mare
  • Piaţa Mică
  • Turnul Sfatului
  • Turnul Scărilor
  • Str. Cetăţii-centura de fortificaţii
  • Podul Minciunilor

În împrejurimi[]

  • Staţiunea montană Bâlea-Lac, cunoscută destinaţie turistică la nivel naţional
  • Staţiunea pentru sporturi de iarnă Păltiniş, aflată într-o situaţie dificilă datorită lipsei unor invesţii majore.
  • Lacurile sărate de la Ocna Sibiului
  • Zona etnografică a Mărginimii Sibiului cu multe pensiuni agro-turistice

Cultură[]

Fișier:CAPITALA CULTURALA 2007.jpg

SIBIU CAPITALA CULTURALA 2007

Fișier:Filarmonica Sibiu Sala Thalia.jpg

Filarmonica de Stat din Sibiu
Sala Thalia

În Sibiu îşi au sediul Teatrul Naţional Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu şi Teatrul pentru copii şi tineret Gong'.

În fiecare primăvară la Sibiu are loc Festivalul Internaţional de Teatru [4], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc şi Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvenţională "La Strada" şi Festivalul Internaţional de Jazz Sibiu. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judeţean, Centrul Cultural Studenţesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie şi dialog est-vest), Asociaţia Scriitorilor, Asociaţia Artiştilor.

Statutul de Capitala Culturală Europeană - Site-ul oficial, oferit oraşului mai degrabă ca şansă decât ca răsplată, a reuşit să stârnească uşoare controverse la nivel naţional, din partea unor aripi ale presei care au interpretat statutul ca pe o prezumptivă răsplată [5].

Educaţie[]

Fișier:Colegiul National Samuel von Brukenthal.jpg

Colegiul National Samuel von Brukenthal

În Sibiu se găsesc o serie de universităţi, instituţii de nivel superior, având un număr de 28.000 studenţi, cele mai importante fiind:

Fișier:Universitatea Lucian Blaga 2007.jpg

Universitatea „Lucian Blaga”

  • Universitatea Lucian Blaga din Sibiu [6]
  • Academia Trupelor de Uscat "Nicolae Bălcescu" [7]
  • Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Facultatea de Geografia Turismului [8]
  • Universitatea Româno-Germană [9]
  • Universitatea "Alma Mater"

La nivel mediu, colegii, licee şi grupuri şcolare, cele mai prestigioase instituţii din oraş sunt:

Fișier:Colegiul National Gheorghe Lazar.jpg

Colegiul "Gheorghe Lazăr", urmaşul de azi al colegiului iezuiţilor

  • Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr"
  • Colegiul Naţional "Samuel von Brukenthal" (liceu cu predare în limba germană) [10]
  • Colegiul Naţional Pedagogic "Andrei Şaguna"
  • Colegiul Naţional "Octavian Goga"
  • Colegiul Agricol "D. P. Barcianu"
  • Colegiul Economic "George Baritiu"
  • Colegiul tehnic de industrie alimentară "Terezianum"
  • Liceul de Artă
  • Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu"
  • Liceul Teoretic "Constantin Noica"
  • Liceul Teologic Baptist "Betania"
  • Grupul Şcolar Industrial Energetic
  • Grupul Şcolar de Construcţii şi Arhitectură "Carol I"
  • Grupul Şcolar Industrial de Transport CFR
  • Grupul Scolar de prelucrarea lemnului "Avram Iancu"

Viaţa religioasă[]

Viaţa religioasă cunoaşte o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici îşi au sediul următoarele instituţii ecleziastice:

  • Mitropolia Ortodoxă a Ardealului şi Arhiepiscopia Sibiului.
  • Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Luterană).

Mass-media[]

Ziare Ziare

Parte esenţială a democraţiei, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local şi unul din cele mai venerabile la nivel naţional este Tribuna Sibiului, cotidian înfiinţat şi condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariţie (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene şi săptămânale. Printre ele se pot menţiona Sibiu Standard[4], Monitorul de Sibiu, Sibianul, Ziarul de Sibiu, dar şi Hermannstädter Zeitung şi Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicaţii de cultură sunt Euphorion şi Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viaţa economică a judeţului este reflectată în prima revistă dedicată oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primăria Sibiu îşi face cunoscute ştirile, dar şi hotărârile Consiliului local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisăptămânalul De toate pentru toţi şi Oferta de la A la Z.

Televiziuni Televiziuni

Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt TV 9 şi TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Antena 1, Alpha TV. Acestea difuzează atât programe de ştiri şi divertisment local, cât şi preluări ale posturilor centrale.

Posturi de radio Posturi de radio

Diversitatea şi numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât şi faptul că Sibiul trăieşte prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.

În benzile de frecventă recepţionate în Sibiu se regăsesc:

  • Naţional FM 87,8
  • Radio Vocea Evangheliei 89,4
  • Radio 21 105,4
  • Kiss FM 91,8
  • Pro FM 94,9
  • InfoPro 92,4
  • Europa FM 106,2
  • Romantic FM 96,6
  • Eveniment FM 103,2
  • Romania Actualitati FM 101,8
  • One FM 89,9
  • Guerrilla FM 89,0

Sănătate[]

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al judeţului şi un important centru regional, aici găsindu-se Spitalul Clinic Judeţean, Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul Militar de Urgenţă, Spitalul CFR, precum şi o serie de alte spitale şi clinici importante de stat sau private.

Sport[]

Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României. Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor şi a interesului.

Echipele locale de fotbal sunt:

  • Atletic Sibiu (Divizia C)
  • FC Sibiu

Personalităţi[]

  • Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat şi regent al Ungariei
  • Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei
  • David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria Terezia, preşedinte al "Fondului şcolastic" al Regimentului I de Graniţă de la Orlat în perioada 1871 - 1897.
  • George Bariţ (1812-1893), istoric şi publicist, întemeietorul presei româneşti în Transilvania
  • Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în guvernele Auersperg, Stremayr şi Taaffe)
  • Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877, primar al Sibiului între 1877-1884
  • Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerţului în Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)
  • Arthur Arz von Straussenburg (1857-1935), general, ultimul şef al Marelui Stat Major al armatei austro-ungare
  • Octavian Goga (1881-1938), poet si om politic
  • Emil Sigerus (1854-1947)
  • Octavian Smigelschi, (n. 21 martie 1866 - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta), pictor şi grafician român.
  • Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
  • Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor
  • Emil Cioran (1911-1995), scriitor si filozof
  • Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane
  • Oskar Pastior (1928-2006), scriitor
  • Gavril Dejeu (n. 1932), ministru de interne (între 1996 şi 2000), avocat în Baroul Sibiu
  • Nicolae Manolescu, scriitor, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
  • Dieter Acker (n. 1940), compozitor
  • Mircea Păcurariu, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
  • Paul Niedermaier, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
  • Alexandru Lupaş, profesor univ., matematician
  • Lucian Vinţan, profesor univ., membru al Academiei de Ştiinte Tehnice din România
  • Radu Vasile (n. 1942), prim ministru (între 1998 şi 1999)
  • Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor
  • Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor
  • Mircea Ivănescu, poet
  • Zeno Popovici, profesor universitar, membru al Academiei de Ştiinte Medicale din România
  • Dinu Giurgiu, compozitor
  • Toma Dordea, profesor, membru al Academiei Române
  • Sabina Cojocar, gimnastă
  • Klaus Johannis (n. 1959), primar
  • Laura Codruţa Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
  • Ioan Popa(1919-2005),doctor in economie,fost director economic la firma Siemens A.G. din oraşul Erlangen din Germania.
  • Ricky Dandel (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier.

Imagini[]

Note[]

Lectură suplimentară[]

  • Cronica orașului Sibiu a lui Emil Sigerus

Legături externe[]

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Sibiu

Istorie

Economie

Clădiri

Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Sibiu. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Advertisement