Rromii din România (rhomi, uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani, rhoma - în limba rromani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România.
[]
În Ţările Române, încă de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalată în documentele unei mânăstiri, Vodiţa, termenul 'aţigan', care a devenit mai târziu 'ţigan', desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia.[1]
Pe 2 februarie 2011, Comisia pentru drepturile omului din Senatul României a avizat favorabil un proiect de lege care prevede înlocuirea în actele oficiale a termenului „rrom“ cu cel de „ţigan“.[2]
Categorii de rromi[]
în județul Hunedoara mai există cinci feluri de rhomi: gaborii – cei care se ocupă cu confecționarea și instalarea de burlane la acoperișuri, căldararii, rromii polonezi – refugiați pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial și pituleștii, o familie de sute de rromi care se trag din același strămoș numit „Pitu”. „În Hunedoara predomină însă rromii carpatini. Ei se deosebesc prin dialect și prin port de celelalte feluri de rromi din țară”.[3]
zlătari, corturari, ursari, lingurari[4]
Tradiții[]
Cele mai importante tradiții ale rromilor sunt arvunirea fetelor, judecata ţigănească și autoritatea absolută a bulibaşei.[5]
- Tradiții importate de români
- „Vasilca”, un colind preluat de flăcăii din sudul ţării de la ţiganii robi.[6]
Cultura[]
În septembrie, de Sfânta Marie Mică, persoanele de etnie rhomă sărbătoresc Ziua Naţională a Rromilor.[7]
„Glasul rromilor”, publicaţie editată de primii lideri ai ţiganilor, din interbelic, se plângea că dispare „meseria” ghicitoarelor și îi ridica elogii mareșalului Antonescu.[8]
Educație[]
- Olimpiada de limba rromani pentru elevi.[9]
- Caz alarmant în localitatea Coltău, Maramureș. Aproximat 300 de copii frecventează cursurile a două şcoli din cadrul comunităţilor de rhomi, însă o parte dintre ei, deşi au ajuns până în clasele finale, nu ştiu să citească şi să scrie.[10]
Filme despre rromii din România[]
- Primul film artistic filmat în Sălaj vorbeşte despre felul în care românii şi rhomii convieţuiesc în această parte de ţară. Filmul se numeşte „Usturoi” – sau, în engleză, „Transylvanian Garlic“, şi a fost făcut de bloggerul clujean Radu Băzăvan, cunoscut sub numele de Groparu (2013).[11]
Comunități de rhomi[]
Budești este singurul oraș din România în care limba rromani este folosită de administrația locală.[12]
Bencecul de Jos, comuna Pişchia, Timiș (14 februarie 2010).[13]
La mai bine de 50 de kilometri de Bistriţa, în satul Pintic, comuna Teaca unde proporţia de rromi trece de 50% am găsit o stradă care parcă este ruptă de mileniul acesta. Peste 100 de persoane trăiesc doar din alocaţiile copiilor, în condiţii greu de imaginat.[14]
Conflicte internetnice[]
2017, ianuarie - Un conflict mocneşte de ani de zile în satul Berini, din judeţul Timiş, dar a escaladat în weekendul trecut, când a avut loc o bătaie în care s-au folosit pari şi pistoale.[15]
Personalități[]
- Wikipedia:Ştefan Răzvan este singurul rhom ajuns voievod în Ţările Române. A stăpânit Moldova şi este un personaj mai degrabă legendar decât real. Cu toate acestea vechile cronici şi istoricii spun că a fost un mercenar apreciat şi un aliat de încredere al lui Mihai Viteazul.[16]
Aurel Roşianu, preşedintele Partidei Romilor Cluj,[17] președintele Asociației Romilor din Transilvania,[18] a lansat în octombrie 2014 Centrul Creştin al Romilor din Transilvania, care prevede unificarea tuturor bisericilor creştine rrome din Transilvania sub un singur centru creștin, care va fi la Cluj.[19]
Stela Mihai, lidera rromilor din județuil Mehedinți.[20]
Anina Ciuciu (n. 1990), autoarea volumului „Mândră să fiu rromă“, a plecat în 1997, împreună cu familia, din cartierul de rromi din Craiova, aşezat aproape de groapa de gunoi a oraşului, şi a ajuns masterandă la Universitatea Sorbona din Paris (2014).[21][22][23][24]
Cristiana Grigore, bursieră Fulbright ce studiază politici educaţionale la Vanderbilt University din SUA.[25][26]
- Muzicieni
- Wikipedia: Adrian Coriolan Gaspar, compozitor de etnie rromă, din satul Pojejena de la graniţa României cu Serbia, muzician de succes la Viena care compune piese clasice (2011).[27]
Previziuni[]
2017, aprilie - Avertisment de la liderul rromilor din Vrancea: „În mai puţin de 50 de ani, noi vom fi majoritarii în ţara noastră“.[28]
Note[]
- ↑ Comisii din Senat avizează înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan", 2 februarie 2011, Radulescu Eliana Ligia, Mediafax, accesat la 17 aprilie 2016
- ↑ De ce nu ne trebuie „legea ţiganilor”, 1 aprilie 2011, Adevărul, accesat la 1 februarie 2017
- ↑ Dubla sarbatoare pentru rromi, 10 aprilie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 4 noiembrie 2016
- ↑ Căsătorii între rude în Cluj, 25 februarie 2008, Clujeanul, accesat la 2 decembrie 2016
- ↑ FOTO/Viaţă de şatră în palate poleite cu aur, 9 martie 2010, Adevărul, accesat la 22 noiembrie 2016
- ↑ VIDEO Obiceiuri stranii: “Vasilca”, un colind preluat de flăcăii din sudul ţării de la ţiganii robi, 27 decembrie 2016, Iulian Bunila, Adevărul, accesat la 18 ianuarie 2017
- ↑ Sărbătoarea romilor de la Costeşti-Vâlcea se ţine şi în acest an, 7 septembrie 2013, Irina Rîpan, Adevărul, accesat la 29 decembrie 2016
- ↑ Povestea primilor ţigani care au cerut să li se spună romi, 17 aprilie 2012, Andrei Udişteanu, Evenimentul zilei, accesat la 21 noiembrie 2016
- ↑ Laureaţii olimpiadei de limba rromani, 13 aprilie 2014, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 19 ianuarie 2017
- ↑ Sunt în clasa a VIII-a şi nu ştiu să citească. Se întâmplă într-o localitate din Maramureş, 16 octombrie 2013, Carp Cosmin, Adevărul, accesat la 3 februarie 2017
- ↑ Filmul „Usturoi” – o poveste despre români şi ţigani, filmată în Sălaj, 31 octombrie 2013, Alina Pop, Adevărul, accesat la 26 decembrie 2016
- ↑ Budesti, localitatea cu doua limbi oficiale
- ↑ EXCLUSIV Satul unde ţiganii trăiesc ca talibanii iar femeile sunt torturate şi degradate, 14 februarie 2010, Adevărul, accesat la 11 ianuarie 2017
- ↑ FOTO Românii din lumea a treia. Viaţa tristă a oamenilor uitaţi de Dumnezeu într-un sat din Bistriţa-Năsăud, 17 octombrie 2013, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 3 februarie 2017
- ↑ VIDEO „Rumânii îs foarte severi. Bat ţiganii non-stop“. Reportaj într-un sat măcinat de tensiuni interetnice, 26 ianuarie 2017, Dani Dancea, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
- ↑ Ţiganul ajuns voievod al Moldovei. Omul considerat aliatul de încredere al lui Mihai Viteazul şi mercenarul lăudat în Europa, 4 august 2015, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
- ↑ "Prinţul" ţiganilor din judeţul Cluj s-a căsătorit duminică seara. NAŞ a fost deputatul ţiganilor Nicolae Păun | VIDEO, 27 mai 2013, Evenimentul zilei, accesat la 22 noiembrie 2016
- ↑ Am întâlnit țigani fericiți, 21 octombrie 2014, Horia Tabacu, Evenimentul zilei, accesat la 22 noiembrie 2016
- ↑ Ţiganii din Transilvania se luptă cu şefii de la Bucureşti, 29 octombrie 2014, Horia Tabacu, Evenimentul zilei, accesat la 22 noiembrie 2016
- ↑ Logodnă cu zece kilograme de aur, 2 mai 2010, Adevărul, accesat la 22 noiembrie 2016
- ↑ INTERVIU VIDEO Anina Ciuciu, tânăra rromă studentă la Sorbona: „Ai mei trebuiau să îşi ascundă originile“, 13 martie 2014, Medeea Stan, Adevărul, accesat la 15 decembrie 2016
- ↑ Lansarea cărţii „Mândră să fiu rromă“, de Anina Ciuciu, masterandă la Sorbona, a avut loc vineri, la Cărtureşti Verona, 9 martie 2014, Medeea Stan, Adevărul, accesat la 15 decembrie 2016
- ↑ VIDEO Anina Ciuciu, tânăra din Craiova care studiază la Sorbona, e „mândră să fie rromă“, 28 februarie 2014, Corina Zorzor, Adevărul, accesat la 15 decembrie 2016
- ↑ Anina Ciuciu, tânăra care a ajuns din şatră la Sorbona. Povestea ei a aflat-o toată Franţa, 23 august 2012, Simona Mătieș, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2017
- ↑ Cum mi-am spus povestea în New York Times, 23 iunie 2011, Laura Stefanut, România liberă, accesat la 6 ianuarie 2017
- ↑ Interviu cu Cristiana Grigore, o tânără bursieră Fulbright ce studiază politici educaţionale la Vanderbilt University din SUA “Cum mi-am spus povestea în New York”, 10 iulie 2011, elite.lsrs.ro, accesat la 6 ianuarie 2017
- ↑ Rom din Pojejena, compozitor de succes la Viena, 9 mai 2011, Evenimentul zilei, accesat la 9 ianuarie 2017
- ↑ Avertisment de la liderul romilor din Vrancea: „În mai puţin de 50 de ani, noi vom fi majoritarii în ţara noastră“, 24 aprilie 2017, Borcea Stefan, Adevărul, accesat la 24 aprilie 2017
Legături externe[]
- Wikipedia:Romii din România
- Mituri despre ţiganii din trecut. Cum au refuzat numele de „noii ţărani“ şi au transformat casele primite în grajduri, 8 decembrie 2015, Daniel Guţă, Adevărul
- Cum au ajuns, de fapt, ţiganii în România. Rezultatul tragic al cercetărilor etnice: „Poporul român a primit întotdeauna cu dispreţ acest neam“, 10 februarie 2016, Elisabeth Bouleanu, Adevărul
- Cum au ajuns Ţările Române să aibă cea mai numeroasă populaţie romă din Europa. În Evul Mediu, moldovencele erau confundate cu ţigăncile, 14 ianuarie 2017, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul
- Universitar care predă Integrare Europeană în Islanda: „Istoria romilor e şi istoria Europei. Scriindu-le istoria le dăm o voce“, 30 iulie 2014, Florina Pop, Adevărul
- Istoria romilor se scrie la Cluj. Povestea nespusă a romilor din România, un proiect al UBB în valoare de 750.000 de euro, 28 iulie 2014, Florina Pop, Adevărul
- O contraistorie a Libertăţii: ţiganii - români sau rromi?, 19 februarie 2017, Vasile Ionescu, Adevărul
Cultura
- Cele mai bune mâncăruri din bucătăria tradiţională ţigănească. Cum se prepară Şah Hai Mas-ul, puiul pe sâr a la Lulica, bândăreţul sau săviacul, 27 februarie 2015, Ramona Găină, Adevărul
Discriminare
- DOCUMENT De ce nu erau primite ţigăncile la o şcoală greco-catolică din Alba la începutul anilor 1900, 11 martie 2013, Dorin Timonea, Adevărul
Rasism
- O noua privire, dar dură, depre Diaspora. Să priceapă și ei - cei cu discernământ - cum sunt văzuți, 2 martie 2015, Gabriel Diaconu, Mihnea-Petru Pârvu, Evenimentul zilei
- Off the grid, 10 martie 2014, SAM CEL ROMAN, KingOfRomania.com
Sclavie
- Cum i-au exploatat românii pe romi secole de-a rândul. Erau bătuţi, ucişi şi vânduţi, femeile erau abuzate sexual, 6 mai 2017, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul
Școli
- Povestea copiilor rătăciţi în geografia sărăciei: „Voi din ce ţară sunteţi?“, 10 iulie 2016, Iulia Roşu, Ioana Epure, Adevărul
- Alocaţie da, şcoală ba. Copiii romi din Ialomiţa, departe de educaţie, 14 octombrie 2014, Mădălin Sofronie, Adevărul