Graiurile limbii române: |
Româna standard |
Graiul bănăţean |
Graiul crişean |
Graiul moldovenesc |
Graiul maramureşean |
Graiul muntenesc |
Româna din Rep. Moldova |
Româna din Timoc |
Româna din Ucraina |
Româna din Voivodina |
1-5% 5-10% 10-15% | 15-25% 25-35% peste 35% |
Graiul bănăţean este o ramură principală a adunării de graiuri din Ardeal şi Banat. Este de asemenea ramura nordică a graiului sârbesc al limbii române, fiind vorbită în regiunea Banat din România şi districtele Banatul de Sud şi Banatul Central din Voivodina (Serbia). Graiul bănăţean şi româna standard sunt uşor inteligibile, dar există diferenţe de vocabular, mai accentuate în partea sârbă a Banatului. Graiul ungurean, vorbit de o parte a românilor timoceni, este o variantă a graiului bănăţean.
Gramatică[]
Gramatical, româna din Banat are gramatica românei din Ardeal, cu următoarele excepţii.
- În Banat, se foloseşte des augumentul, pentru participiul trecut. De exemplu: «M'am zěuitat».
- Mult mai multe verbe sunt sau pot fi reflexive, chiar şi verbul a fi copulativ. Exemplu: «Mi's frumoasă».
Literatura bănăţeană[]
Românii din Voivodina | |
Statutul românilor din Voivodina | |
Româna din Voivodina | |
Literatură română în Voivodina | |
Consiliul Naţional Român | |
Comunitatea Românilor din Serbia | |
Alianţa Românilor din Voivodina | |
Personalităţi româneşti în Voivodina | |
Comunităţi de români în Voivodina
|
Fragment din poezia Ăl mai tare om din lume de Victor Vlad Delamarina:
|
|
Unul dintre reprezentanţii marcanţi ai poeziei în grai bănăţean din perioada de după 1989, este Vasile Simulescu[necesită citare]. Născut la Timişoara, şi-a petrecut copilăria la Seceani, satul de origine al părinţilor săi. Este colaborator al postului Radio Timişoara.
Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Româna bănăţeană. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă. |