Religia în România

Viaţa în România
Cultura
Politica
Educaţia
Economia
Arta
Sărbători
Limbile
Drepturile omului
Religia
Structura Socială
Standardul de viaţă

Date statistice

Conform recensământului din 2002,Format:Rf 18.806.428 de cetăţeni, reprezentând 86,8% din populaţie, s-au declarat ortodocşi, 1.028.401 s-au declarat romano-catolici (4,5% din populaţie), 698.550 reformaţi (3,7%), 330.486 penticostali (1,5%), 195.481 greco-catolici (0,9%) ş.a. În Dobrogea, există o minoritate islamică, compusă majoritar din turci şi tătari. Există şi un număr mic de atei, agnostici şi persoane care nu şi-au declarat religia.

Conform Annuario Pontificio Romano, buletinul oficial al Sfântului Scaun, în aceeaşi perioadă recensământul intern al Bisericii Catolice a numărat în România 1.193.806 credincioşi romano-catolici (cu 165.405 persoane mai mult comparativ cu cele înregistrate de autorităţile române).

Culte religioase

• Biserica Ortodoxă Română
• Biserica Romano-Catolică
• Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România
• Biserica Română Unită cu Roma
• Biserica Reformată din România
• Biserica Evanghelică Lutherană din România
• Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România
• Biserica Unitariană din Transilvania
• Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România
• Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din România
• Uniunea Penticostală
• Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
• Islamul în România
• Martorii lui Iehova - 41.000 de adepți în 2016

Cadrul legal

Viaţa religioasă în România se desfăşoară conform principiului libertăţii credinţelor religioase, principiu enunţat la articolul 29 din Constituţia României,Format:Rf alături de libertatea gândirii şi a opiniilor. Pe Teritoriul Romaniei, in Transilvania mai exact prin Edictul de la Turda a fost declarata prima oara in Europa, in 1568 Declaratia privitoare la toleranta religioasa. Chiar daca nu se defineşte explicit ca stat laic, România nu are nici o religie naţională, respectând principiul de secularitate: autorităţile publice sunt obligate la neutralitate faţă de asociaţiile şi cultele religioase. Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi în faţa autorităţilor publice, indiferent de convingerile religioase sau părerile despre lume şi viaţă (Weltanschauungen) pe care le au.

Cultele religioase sunt autonome faţă de stat, care însă trebuie să le sprijine. Tot conform constituţiei, discriminările religioase, ca şi incitarea la discriminare şi promovarea urii religioase, sunt interzise.

Cadrul legal al funcţionarii cultelor religioase este definit de decretul 177/1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948. Acest decret, emis de autoritatile comuniste in 1948, permite imixtiunea masivă a statului în chestiuni care privesc libertatea religioasă şi de conştiinţă, chestiuni ce ţin de viaţa privată a fiecăruia.

Adoptarea unei noi legi a cultelor a fost întârziată de Biserica Ortodoxă Română,Format:Rf care a motivat atitudinea sa prin dorinţa de revenire la situaţia consacrată de Constituţia din 1923,Format:Rf când Biserica Ortodoxă Română şi cea Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) se bucurau de un statut privilegiat faţă de celelalte culte religioase.

Biserica Ortodoxă Română mai cerea şi ca înregistrarea unui nou cult să fie condiţionată de adeziunea a cel puţin 0,5% din populaţia ţării. În acest fel BOR urmărea obstrucţionarea unor culte şi grupări religioase, fapt ce contravine principiului libertăţii religioase.

De curând,Format:Rf Biserica Ortodoxă Română a renunţat la aceste cerinţe şi promovează adoptarea în regim de urgenţă a unui proiect controversat de lege a cultelor, care în opinia celorlalte culte avantajează BOR.

Monitorizarea internaţională a libertăţii religioase în România

Rapoartele Comisiei Europene

Raportul de ţară întocmit de Comisia Europeană cu privire la stadiul progresului României în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană dat publicităţii pe 9 octombrie 2002 critică ritmul lent de restituire a bunurilor confiscate cultelor de către regimul comunist, cu referire expresă la obstrucţionarea acestui proces de către BOR, care a intrat în 1948 în posesia unor lăcaşe de cult pe care acum refuză să le restituie. În următorul raport de ţară, dat publicităţii pe 5 noiembrie 2003, Comisia a consemnat din nou în mod expres problema restituirii bisericilor BRU. Un an mai târziu, în anul 2004, Comisia a menţionat din nou lipsa de progres în privinţa restituirii bisericilor greco-catolice. Acelaşi raport a reliefat ineficienţa comisiilor mixte de dialog între BOR şi BRU, precum şi refuzul unor instanţe de a examina în fond cererile parohiilor reclamante.

Raportul Departamentului de Stat al SUA din 15 septembrie 2006

Raportul [1] reliefează progresele făcute de România în domeniul libertăţii religioase, evidenţiind deopotrivă neajunsurile în materia respectării libertăţii religioase. Astfel este menţionată atitudinea partizană a unor funcţionari din administraţia centrală şi locală, care au favorizat BOR şi au discriminat celelalte culte. În raport sunt aduse exemplele refuzurilor neîntemeiate de acordare a autorizaţiei de construcţie pentru biserici şi alte lăcaşe de cult, chiar în pofida unor decizii judecătoreşti în acest sens (ex. pentru biserici greco-catolice în Săpânţa, Certeze etc.; pentru biserica baptistă din Însurăţei, pentru case ale organizaţiei Martorii lui Iehova din Bistriţa, Odorheiu Secuiesc, Călăraşi, Târgovişte; pentru biserica adventistă din Cârlibaba etc.). Invers, în ciuda deciziilor judecătoreşti de oprire a demolărilor unor lăcaşe de cult revendicate, unele parohii şi mănăstiri ortodoxe au trecut peste interdicţia judecătorească, fără vreo reacţie din partea autorităţilor statului, cum s-a întâmplat în cazul demolării bisericii din Ţaga. Biserica Ortodoxă Română nu a fost constrânsă să respecte nici sentinţa prin care au fost interzise lucrările de construcţie în perimetrul Mănăstirii Nicula, până la clarificarea aspectului referitor la dreptul de proprietate asupra imobilului. Un caz similar este cel din Orăştie, unde o parohie ortodoxă a început construcţia unei noi biserici în imediata vecinătate a vechii biserici greco-catolice, cu intenţia demolării acesteia din urmă la finalizarea noului edificiu. În Ungheni vechea biserică greco-catolică este înghiţită de asemenea de construcţia unei noi biserici ortodoxe. În oraşul Dumbrăveni preotul ortodox a continuat să ignore, cu concursul autorităţilor, sentinţa de restituire a bisericii greco-catolice, în ciuda propriei promisiuni că după construirea unei biserici ortodoxe va pune în practică decizia judecătorescă. Însuşi patriarhul Teoctist a promis pe 3 iunie 2005, cu ocazia unei întâlniri avute cu reprezentanţi guvernamentali, restituirea catedralei greco-catolice din Gherla şi a bisericii Sf. Vasile din strada Polonă din Bucureşti. Aceasta din urmă a fost restituită pe 28 decembrie 2006, în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive. Ignorarea sentinţei de restituire a unei biserici greco-catolice este menţionată şi în cazul comunei Cuhea (Bogdan Vodă), judeţul Maramureş. Ca un aspect pozitiv este evidenţiată punerea în aplicare, pe 17 februarie 2006, după 16 ani de amânări şi tergiversări, a deciziei judecătoreşti de restituire a unei biserici din Satu Mare.

Ateism

Un medic neuro-psihiatru din Botoşani a scandalizat acum aproape un secol şi jumătate întreaga societate românească. Într-o epocă în care religia juca un rol important în societate, Panait Zosin (1873 – 1942) a fost unul dintre primii promotori ai mişcării ateiste din România.

Religia în școli

2015

• Mălin Bot, redactor Evenimentul zilei: Biserica Ortodoxă agresivă în privința orei de religie.

2017

• martie - Ora de Religie, aşa cum este prevăzută în noua programă pentru gimnaziu, seamănă a îndoctrinare şi prozelitism, susţin experţii în Educaţie care au studiat noul program şcolar ce urmează să fie aprobat de ministrul de resort. Mai mult, aceasta contrazice recomandarea Consiliului Europei potrivit căreia Religia ar trebui predată în şcoli doar ca Istorie a Religiilor.

• martie - Arhiepiscopia Tomisului susţine că şcolile îi sunt subordonate şi trebuie să participe la marşul antiavort.

Referinţe

• ¹
  Institutul Naţional de Statistică. Vezi pag. VII a documentului: [2]
• ²
  Constituţia României, Articolul 29: „Libertatea conştiinţei“
• ³
  Ion Zubaşcu: „Renunţarea BOR la sintagma de <<biserică naţională>>“, publicat în România Liberă, ediţia din 9 noiembrie 2004
• ⁴
  Constituţia din 1923, Articolul 22, paragraful 4: „Biserica ortodoxă română, fiind religia marei majorităţi a Românilor este biserica dominantă în Statul roman; iar cea greco-catolică are intâietatea faţă de celelalte culte.“
• ⁵
  Ion Zubaşcu: „Sfântul Sinod pledează pentru adoptarea legii cultelor, România Liberă“, publicat în România Liberă, ediţia din 4 noiembrie 2004

Legături externe

• Wikipedia:Religia în România
• Adevărul despre creştinarea teritoriului României. Majoritatea populaţiei era păgână, iar adepţii noii religii răzleţiţi, 24 martie 2017, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul

• FOTO Cultele protestante şi gustul amar al comunismului, 13 martie 2013, Bianca Sara, Adevărul

Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Religia în România. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.