România
Advertisement
Parlamentul României
Fișier:Stema Senat ro.jpg
Emblemă Senat
Fișier:Stema Camerei Deputatilor.png
Emblemă Camera Deputaţilor
Tip Parlament Bicameral
Camere Senatul
Camera Deputaţilor
Preşedintele
Senatului
Nicolae Văcăroiu
PSD, din 2004
Preşedintele
Camerei
Deputaţilor
Bogdan Olteanu
PNL, din 2006
Membri 469
137 senatori
332 deputaţi
Locul de întâlnire: Palatul Parlamentului, Bucureşti
Site: www.parlament.ro
România
Coat of arms of Romania

Acest articol face parte din seria:
Politica şi Guvernul
României


  • CSAT

  • Şefii de stat
  • Prim-miniştrii
  • Guverne
  • Senatori 1990-2007
  • Deputaţi 1990-2007
  • Miniştrii de externe
  • Miniştrii de finanţe
  • Miniştrii de interne
  • Miniştrii de justiţie
  • Miniştrii apărării naţionale
  • Şefii serviciilor secrete

Politica altor ţări • 
Acest cadru: v  d  m

Parlamentul României este organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor.

Funcţionare[]

În comparaţie cu alte ţări cu parlamente bicamerale, diferenţa dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75, Constituţia României defineşte situaţiile în care Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, şi astfel cea care are decizia finală în caz de divergenţe. Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situaţii. Proiectele de legi şi propunerile legislative se supun spre dezbatere primei camere sesizate, care trebuie să se pronunţe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat adoptat. După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealală Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă.

Parlamentul împreună cu Guvernul au şi dreptul de iniţiativă legislativă. De asemenea, o propunere legislativă poate fi înaintată şi de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării.

Şedinţele celor două camere se desfăşoară separat, articolul 65 din Constituţia României definind situaţiile în care au loc şedinţe comune.

Membri[]

Membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului sunt aleşi prin vot universal în cele 42 de circumscripţii electorale, corespunzătoare celor 41 de judeţe şi Municipiului Bucureşti. În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar Camera Deputaţilor are 332 de membri. Diferenţa numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.

Sistemul electoral este unul proporţional (membrii se aleg din toate partidele care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se ţin o dată la patru ani, şi sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporţională cu vot pe listă. Ultimele alegeri au avut loc în 28 noiembrie 2004. În Camera Deputaţilor mai sunt primiţi şi câte un reprezentant al fiecărei minorităţi naţionale.

Istoric[]

Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Ţara Românească şi un an mai târziu în Moldova a reprezentat fundamentul instituţiei parlamentare în Principatele Române. Convenţia de la Paris din 19 august 1858[1] a modificat şi lărgit principiul de reprezentare naţională şi a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat ca cea de a doua cameră. Constituţia din 1866 a definit funcţionarea Parlamentului în concordanţă cu modul de organizare şi funcţionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme. Declaraţia de independenţă a României din 9 mai 1877 şi actele de unire de la sfârşitul Primului război mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament în istoria României moderne.

Din februarie 1938, odată cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea şi în 1940 după instaurarea dictaturii militare, rolul parlamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele sale atribuţii. În perioada comunistă, prin Constituţia din 1948, parlamentul a fost reorganizat, ca o adunare unicamerală, Marea Adunare Naţională, organism formal, subordonat total puterii comuniste.

După Revoluţia din Decembrie 1989, prin Constituţia din 1991 rolul Parlamentului a fost restabilit, ca organism de bază al regimului democratit pluripartit.

Critici[]

  • 2015, martie - Reacţia târzie şi slabă a preşedintelui Klaus Iohannis pe Facebook după votul care îi asigură lui Dan Şova superimunitatea a creat rumoare pe Internet. Românii sunt dezamăgiţi de faptul că preşedintele nu a făcut altceva decât să posteze câteva rânduri pe o reţea de socializare.[1] Superimunitatea lui Dan Şova scoate oamenii în stradă. Protestatarii din Piaţa Universităţii: „Nu mai şovăiţi justiţia“, „Parlament penal, marş la tribunal“.[2][3][4][5]
  • 2016, septembrie - Cazierul penal al Parlamentului actual. Lista aleşilor care au profitat de imunitate - „Adevărul“ face o retrospectivă a senatorilor şi deputaţilor care s-au ascuns în spatele imunităţii parlamentare pentru a scăpa de procurori. Cu alte cuvinte, un bilanţ al politicienilor care s-au considerat mai presus de oamenii de rând.[6]
  • 2017, ianuarie - Ordonanța de urgență care le-ar fi interzis managerilor de spitale să aibă funcții de conducere în partide, alături de alte măsuri anti-nepotism, adoptată de Guvern în noiembrie 2016, la inițiativa lui Vlad Voiculescu, a fost respinsă, ieri, de Senat (52 de voturi pentru, 28 împotrivă).[7]

Note[]

  1. Scrisoarea unui român din Italia către preşedintele Klaus Iohannis: „Dizolvaţi Parlamentul! Haideţi să mergem spre o viaţă normală“, 25 martie 2015, Adrian Boioglu, Adevărul, accesat la 1 februarie 2017
  2. Superimunitatea lui Dan Şova scoate oamenii în stradă. Protestatarii din Piaţa Universităţii: „Nu mai şovăiţi justiţia“, „Parlament penal, marş la tribunal“, 25 martie 2015, Roxana Garaiman, Ioana Nicolescu, Adevărul, accesat la 1 februarie 2017
  3. Senatul l-a salvat pe Dan Şova de cătuşe sfidând Constituţia. Darius Vâlcov poate fi arestat. Senator PSD: Mai lăsaţi-mă cu Constituţia!, 25 martie 2015, Mădălina Mihalache, Sebastian Zachmann, Adevărul, accesat la 1 februarie 2017
  4. Ambasadele occidentale reacţionează după votul scandalos pentru Şova, 25 martie 2015, Sebastian Zachmann, Adevărul, accesat la 1 februarie 2017
  5. De ce este dizolvarea Parlamentului singura soluţie, 25 martie 2015, Manuel Stănescu, Adevărul, accesat la 1 februarie 2017
  6. Cazierul penal al Parlamentului actual. Lista aleşilor care au profitat de imunitate, 20 septembrie 2016, Sebastian Zachmann, Radu Eremia, Mădălina Mihalache, Adevărul, accesat la 20 septembrie 2016
  7. Senatul dă de pământ cu Ordonanța lui Vlad Voiculescu, 18 ianuarie 2017, Cristina Vladu, Evenimentul zilei, accesat la 21 ianuarie 2017

Legături externe[]

Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Parlamentul României. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Advertisement