Moldova

Articolul acesta se referă la regiunea Moldova. Pentru Republica Moldova, vedeţi Republica Moldova.

Bucovina, Moldova de apus şi Basarabia sunt părţi ale Moldovei istorice, azi împărţită între România (46%), Republica Moldova (36%) şi Ucraina (18%)

Moldova istorică, colorată în galben

România cu regiunile istorice

Moldova este o regiune istorică a României. În Evul Mediu, principatul Moldovei era unul dintre cele trei state româneşti, întinzându-se de la munţii Carpaţi până la Nistru, la Marea Neagră şi la Dunăre. Sub acţiunea imperiilor vecine, Moldova istorică (Principatul Moldovei) a pierdut teritorii (Bucovina în 1775 şi Basarabia în 1812), partea apuseană rămasă autonomă, unindu-se în 1859 cu Ţara Românească pentru a forma România. La rândul ei, Basarabia a fost împărţită în 1940 între Republica Moldova şi Ucraina, căreia i-au fost atribuite ţinutul Hotin şi Bugeacul.

În România, în mod curent se numeşte Moldova partea de vest a fostului Principat, pe malul drept al Prutului, parte care s-a unit în 1859 cu Ţara Românească.

Istorie

Articol principal: Istoria Moldovei

Sub conducerea unor domnitori precum Ştefan cel Mare, Moldova a reuşit să-şi menţină independenţa faţă de otomani şi să facă faţă a numeroase năvăliri, precum sunt cele ale tătarilor.

Moldova devine în secolul al XVI-lea un stat tributar Imperiului Otoman, iar in secolul al XVIII-lea autonomia îi este redusă considerabil. În 1775, Imperiul Otoman cedează partea de Nord, Bucovina, Imperiului Habsburgic, iar în 1812, cedează Rusiei, teritoriul dintre Prut si Nistru, Basarabia. În 1859, Moldova se uneşte cu Ţara Românească, pentru a forma Principatele Unite, numite apoi România, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

In 1918, Basarabia şi Bucovina se vor uni cu România, dar aceste regiuni (cu excepţia Bucovinei centrale şi de sud) vor fi ocupate de URSS în 1940 şi 1944, formând o republica sovietică aparte.

Anumite părţi din Moldova istorică (Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, judeţul Hotin şi Sudul Basarabiei - cunoscută şi ca Basarabia veche) fac astăzi parte din Ucraina.

Petru Rareş, Bogdan al III-lea şi Ştefan cel Mare — frescă de la Mănăstirea Dobrovăţ

Denumirea ţării în documente

• În actele cancelariei domneşti ţara era denumită Moldova, după râul cu acelaşi nume, iar uneori apare şi numele de Moldovlahia, adică Vlahia Moldovenească.
• Grecii o denumeau Rusovlahia, adică Vlahia de lângă Rusia, sau Maurovlahia adică Vlahia neagră (de la pădurile de nepătruns). Pentru Muntenia, grecii foloseau denumirea Ungrovlahia, adică Vlahia dinspre Ungaria.
• Turcii foloseau denumirile: Bogdanili, adică ţara lui Bogdan după numele domnitorului care a întemeiat-o sau Cara-Bogdan însemnând Bogdania neagră (cu referire la pădurile de nepătruns).

Cronologie

• Oraşe atestate documentar pe teritoriul viitorului stat Moldova: 940/965 - Cetatea Albă (Maurocastro), 1174 - Bârlad, 1241 - Baia, cca. 1274 - Chilia, 1310 - Hotin, 1340 - Siret.
• 1164 - Nicetas Choniates scrie în cronica bizantină despre locuitorii de "la hotarele Galiţiei".
• 1241 - Năvălesc tătarii între Carpaţi şi Nistru.
• 1300 - O pecete cu inscripţia "civitas Moldavia" (în limba latină) atestă existenţa oraşului Baia.
• 1310 - Sunt cunoscute aşezările Ţeţina (la vest de Cernăuţi) şi Hotin (sediu episcopal catolic).
• 1325 - Românii moldoveni de pe teritoriul viitorului stat Moldova luptă alături de poloni, ruteni, şi lituanieni împotriva margravului de Brandenburg.
• 1326 - O oaste de "walachi" îl ajută pe regele Wladislav Lokietek.
• 1343 - Voievodul maramureşean Dragoş, trimis de regele ungur îi bate pe tătari şi-i alungă peste Nistru.
• 1345 - Sunt atestate documentar mănăstirile franciscane de la Baia, Siret şi Cosmin.
• 1350 - La Botoşani colonia de armeni de aici îşi construieşte prima biserică.
• 1352/1353 - Regele Ludovic organizează o nouă provincie numită Moldova în fruntea căreia este desemnat românul Dragoş.
• 1359 - Are loc descălecatul lui Bogdan I şi întemeierea Moldovei ca stat independent
• cca. 1391 - Urcă pe tron Roman I, pe care hrisoavele îl numesc voievod al Moldovei de la munţi şi până la mare.
• 1420 - În timpul lui Alexandru cel Bun are loc prima luptă a moldovenilo cu turcii care atacă fără succes Cetatea Albă.
• Din secolul al XV-lea, Moldova este împărţită în Ţara de Sus şi Ţara de Jos la care se adaugă Bugeacul turcesc (Basarabia veche)
• 1467 - Ştefan cel Mare zdrobeşte la Baia oastea ungară condusă de Matei Corvin.
• 1475 - La Vaslui Ştefan cel Mare şi Sfânt spulberă oastea de 120 000 de soldaţi a lui Soliman.
• 1484 - Turcii iau Cetatea Albă şi Chilia.
• 1497 - Regele polon Ioan Albert este înfrânt de Ştefan cel Mare şi Sfânt în Codrii Cozminului.
• 1538 - Turcii iau Bugeacul cu Tighina.
• 1574 - Ioan Vodă cel Viteaz este trădat de boieri şi ucis cu cruzime de turci.
• 1600 - Mihai Viteazul devine şi domnitor al Moldovei şi realizează unirea celor trei ţări române.
• 1711 - Poarta otomană instaurează domniile fanariote, iar ca prim domnitor este numit Nicolae Mavrocordat.
• 1713 - Hotinul devine raia turcească.
• 1775 - Austria ia nordul Moldovei pe care îl numeşte Bucovina.
• 1812 - Rusia ia partea de est a Moldovei, dintre Prut şi Nistru, pe care tot ruşii o numesc Basarabia.
• 1821 - Are loc Eteria lui Alexandru Ipsilanti.
• 1822 - Se restabilesc domniile pământene prin numirea lui Ioniţă Sandu Sturdza.
• 1848 - Revoluţia din Moldova are un caracter petiţionar.
• 1856 - Moldova primeşte înapoi de la ruşi trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail, dar sunt luate din nou de Rusia în 1878.
• 1859 - Cele două Principate Române se unesc sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Bibliografie

• Enciclopedia Cugetarea,(1940), Lucian Predescu
• Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,(1975), Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu

Legături externe

• Dimitrie Cantemir-Descrierea Moldovei
• - Harta Moldovei istorice
• Unibuc CLASSICA
• Adevărul despre începuturile Moldovei. Ţinutul, desprins din regatul Ungariei de către un nobil rebel din Maramureş, 20 mai 2016, Cosmin Zamfirache, Adevărul
• Cum s-au ales moldovencele cu eticheta de „cele mai frumoasele sclave ale amanţilor“, iar moldovenii cu „buni la stat dijeaba“ - explicaţii ale specialiştilor, 26 februarie 2015, Borcea Stefan, Cezar Pădurariu, Adevărul
• Adevărul despre întemeierea Moldovei: o provincie maghiară de graniţă cucerită de un rebel, 4 februarie 2017, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul
• Primele sate, oraşe şi târguri din Moldova medievală: care erau principalele centre economice ale statului moldovean, 17 iunie 2017, Dănuţ Zuzeac, Adevărul

Graiul

• De ce au moldovenii graiul dulce - „lapti, legumi, carni şî altili”? Cum au paralizat în limbajul celor din Moldova consoanele „ş” şi „ţ” - explicaţiile specialiştilor, 16 februarie 2015, Sabina Ghiorghe, Adevărul
• Limbajul moldovenilor şi expresiile pe care nu le înţelegi dacă nu eşti din zonă - explicaţia specialistului, 16 iunie 2016, Sabina Ghiorghe, Adevărul

Turism

• Muzeele vii din satele moldovenești, 8 iulie 2009, Oana Rusu, Ziarul Lumina

Muzee din Moldova

• Muzeul Vrancei
• Muzeul Ştefan cel Mare din Vaslui
• MUZEUL VASILE PARVAN, BARLAD
• PALATUL CULTURII IASI

Vezi şi:

• Listă de domnitori moldoveni
• Istoria Moldovei
• Stema Moldovei
• Steagurile şi drapelele principatului Moldovei
• Istoria României
• Republica Moldova

Regiuni istorice ale României

Banat | Basarabia | Bucovina | Bugeac | Cadrilater | Crişana | Dobrogea | Maramureş |
Moldova | Muntenia | Oltenia | Transilvania | Transnistria

Subregiuni istorice: Ţara Almăjului | Ţara Bârsei | Ţara Făgăraşului | Ţara Haţegului | Ţinutul Herţa | Ţinutul Pădurenilor | Ţara Mocanilor | Ţara Moţilor | Ţara Năsăudului (incl. Ţinutul Reghinului) | Ţara Oaşului | Ţara Oltului | Sătmar | Mărginimea Sibiului | Ţara Zarandului |

 

Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Moldova. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.