| |||||
Regiune: | Transilvania | ||||
Reşedinţa: | Deva | ||||
Populaţie: •Total 2002: •Densitate: |
Locul 19 485.712 loc. 69 loc/km² | ||||
Suprafaţă: •Total: |
Locul 9 7.063 km² | ||||
Abreviere: | HD | ||||
Prefix Telefonic: | (+40) x54 (1) | ||||
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web |
Mircea Moloţ (PNL) C.J. Hunedoara | ||||
Prefectura: •Prefect •Adresa web |
Dan Aurel Pricăjan Prefectura Hunedoara | ||||
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3. |
---|
Hunedoara este un judeţ în Transilvania, România.
Istorie[]
Magna Curia din Deva.
Primele aşezări omeneşti din Ţinutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criş", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaş" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petreşti" (cu 4500-5000 de ani în urmă) şi "Coţofeni" (perioadă în care s-a extras şi prelucrat pentru prima dată cuprul şi aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" şi - în sfârşit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.
Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac şi complexul de fortificaţii din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munţii Orăştie, în apropiere de prezenta localitate Grădişte, lângă Hunedoara.
În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populaţiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848 şi lupta pentru unirea cu România.
Geografie[]
General[]
Judeţul Hunedoara este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan şi Parâng (S) şi Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Râul Mare, Crişul Alb, şi Jiul. Depresiunile întinse ale Haţegului şi Zarandului se află pe teritoriul judeţului.
Resurse[]
Judeţul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de maşini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcţie. Tot aici se găsesc staţiunile cu ape termale de la Geoagiu şi Călan.
Populaţie[]
Judeţul Hunedoara se întinde pe o suprafaţă de 7.063 km² şi are o populaţie de 426.165 locuitori.
Evoluţia demografică

Căi rutiere[]
Principala cale rutieră din judeţ este şoseaua DN7, care leagă judeţul cu partea de vest a României (Arad, Timişoara, Oradea). Un alt drum naţional ce traversează judeţul este DN66, care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului.
Căi ferate[]
Judeţul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Braşov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parţial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighişoara - Bucuresti - Constanţa. O altă linie importantă este Simeria - Petroşani - Filiaşi care asigură legătura intre Transilvania şi Oltenia, precum şi linile Ilia - Lugoj şi Brad - Arad. De menţionat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.
Zone etnografice[]
Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă judeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ţinutul Pădurenilor, Ţara Zarandului, Valea Mureşului, Ţara Haţegului, Valea Jiului.
Administraţie[]
Împărţire administrativă[]
Castelul Corvineştilor din Hunedoara.
Judeţul este compus din 7 municipii, 7 oraşe şi 55 de comune (2007).
Municipii[]
Oraşe[]
- Aninoasa
- Călan
- Geoagiu
- Haţeg
- Petrila
- Simeria
- Uricani
Comune[]
|
|
|
|
|
Consiliul Judeţean[]
În urma alegerilor locale din 2008 preşedintele Consiliului Judeţean este Mircea Ioan Moloţ, PNL, care a obţinut următoarele rezultate:[1][2][3]
Rezultatele alegerilor pentru preşedenţia Consiliului Judeţean Hunedoara 2008 | |||||
---|---|---|---|---|---|
Partid | Candidat | Voturi | Procent | ||
Partidul Naţional Liberal | Mircea Ioan Moloţ | 70.411 | 33,90% | ||
Partidul Democrat-Liberal | Cristian Marius Vladu | 53.674 | 25,84% | ||
Partidul Social Democrat | Vasile Cosmin Nicula | 48.976 | 23,58% | ||
Partidul Conservator | Petru Mărginean | 12.365 | 5,95% | ||
Partidul România Mare | Costel Avram | 9.899 | 4,76% | ||
Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat | Mihai Octavian Sîrbu | 4.485 | 2,15% | ||
Partidul Iniţiativa Naţională | Tiberiu Galamboş | 2.132 | 1,02% | ||
Partidul Naţional Democrat Creştin | Cornel Poenar | 1.909 | 0,91% | ||
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat | Iosif Emil Danci | 1.336 | 0,64% | ||
Partidul Verde | Vasile Dumitru | 1.276 | 0,61% | ||
Partidul Alianţa Socialistă | Gheorghe Popescu | 1.218 | 0,58% |
Rezultatele aceloraşi alegeri locale din 2008 au stabilit următoarea componenţă a Consiliului Judeţean:[4][5]
Rezultatele alegerilor pentru Consiliul Judeţean Hunedoara 2008 | ||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partid | Voturi | Procent | Mandate atribuite | |||||||||||||
Partidul Naţional Liberal | 66.101 | 32,13% | 12 | |||||||||||||
Partidul Social Democrat | 50.082 | 24,34% | 9 | |||||||||||||
Partidul Democrat-Liberal | 49.671 | 24,14% | 9 | |||||||||||||
Partidul România Mare | 10.311 | 5,01% | 2 | |||||||||||||
sub 5% din voturi, fără mandate atribuite: | ||||||||||||||||
Partidul Conservator | 9.649 | 4,69% | 0 | |||||||||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 6.109 | 2,69% | 0 | |||||||||||||
Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat | 3.982 | 1,93% | 0 | |||||||||||||
Partidul Ecologist Român | 2.100 | 1,02% | 0 | |||||||||||||
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat | 1.569 | 0.76% | 0 | |||||||||||||
Partidul Naţional Democrat Creştin | 1.254 | 0,60% | 0 | |||||||||||||
Uniunea Pensionarilor şi a Solidarităţii Sociale | 1.155 | 0,56% | 0 | |||||||||||||
Partidul Iniţiativa Naţională | 1.087 | 0,52% | 0 | |||||||||||||
Partidul Alianţa Socialistă | 910 | 0,44% | 0 | |||||||||||||
Partida Romilor „Pro Europa” | 886 | 0,43% | 0 | |||||||||||||
Uniunea Populară Social Creştină | 469 | 0,22% | 0 | |||||||||||||
Partidul Verde | 380 | 0,18% | 0 | |||||||||||||
Total | 205.715 | 100,00% | 32 | |||||||||||||
notă: procentele sunt calculate faţă de numărul total de voturi valabil exprimate în circumscripţie, nu faţă de numărul de mandate atribuite circumscripţiei (nu după redistribuire) |
Vezi şi[]
- Judeţul Hunedoara (interbelic)
- Judeţele României
- Judeţele interbelice ale Regatului României
- Listă de localităţi din judeţul Hunedoara
- Listă de comune din judeţul Hunedoara
- Euroregiunea DKMT
- Galeria de steme şi steaguri ale judeţului Hunedoara
Note[]
- ↑ Biroul Electoral Central (2008-06-06). „Preşedinţi de consilii judeţene aleşi”. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. http://www.beclocale2008.ro/documm/Presedinte%20Consiliu%20Judetean/Alesii/pcjalesi.pdf. Accesat la 2008-06-06.
- ↑ Biroul Electoral Central (2008-06-06). „Voturi valabil exprimate şi mandate pe partide şi localităţi”. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. http://www.beclocale2008.ro/documm/Primari/Primari%20Alesi_partide_localitati/pcjpartpeloc.pdf. Accesat la 2008-06-06.
- ↑ Mesagerul Hunedorean (2008-06-04). Doar patru partide au intrat în Consiliul Judeţean. pp. p. 5.
- ↑ Biroul Electoral Central (2008-06-06). „Mandate atribuite pentru consilieri judeţeni”. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. http://www.beclocale2008.ro/documm/Consilieri%20Judeteni/Alesii/cjalesijud.pdf. Accesat la 2008-06-06.
- ↑ Biroul Electoral Central (2008-06-06). „Voturi valabil exprimate şi mandate pe partide şi localităţi”. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. http://www.beclocale2008.ro/documm/Consilieri%20Judeteni/Partide%20Localitatii/cjpartpeloc.pdf. Accesat la 2008-06-06.
Lectură suplimentară[]
- Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
- Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
- Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
- Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
- Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923
Legături externe[]
- Consiliul Județean Hunedoara
- Prefectura Județului Hunedoara
- Descoperiri din județul Hunedoara
- Lista codurilor poștale aferente localităților din Județul Hunedoara
- http://glasul-hd.ro/category/stiri-timp-liber-deva/hunedoara-minunata/
- Soarta tristă a şcolilor din sate: peste 400 au dispărut în Hunedoara, în 20 de ani, iar clădirile au ajuns grajduri şi ruine, 15 februarie 2017, Daniel Guţă, Adevărul
Portaluri
Hărți
Etnografie
- Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Hunedoara)
Județele României |
||
---|---|---|
Judeţe | Alba • Arad • Argeş • Bacău • Bihor • Bistriţa-Năsăud • Botoşani • Braşov • Brăila • Buzău • Caraş-Severin • Călăraşi • Cluj • Constanţa • Covasna • Dâmboviţa • Dolj • Galaţi • Giurgiu • Gorj • Harghita • Hunedoara • Ialomiţa • Iaşi • Ilfov • Maramureş • Mededinţi • Mureş • Neamţ • Olt • Prahova • Satu Mare • Sălaj • Sibiu • Suceava • Teleorman • Timiş • Tulcea • Vaslui • Vâlcea • Vrancea | |
Municipiu cu drepturile judeţului |
Bucureşti |
(regiuni) |
Ilfov |
||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
(județe) |
![]() |
Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Hunedoara. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă. |