Județul Gorj

Judeţul Gorj

Stema judeţului Gorj Harta României cu Judeţul Gorj indicat stemă amplasare
Regiune:	Oltenia
Reşedinţa:	Târgu Jiu
Populaţie:  •Total 2002:  •Densitate:	Locul 27 387.308 loc. 69 loc/km²
Suprafaţă:  •Total:	Locul 21 5.602 km²
Abreviere:	GJ
Prefix Telefonic:	(+40) x53 (1)
Consiliul Judeţean:  •Preşedinte  •Adresa web	Ion Călinoiu(PSD) C.J. Gorj
Prefectura:  •Prefect  •Adresa web	Stefan-Marian Popescu-Bejat Prefectura Gorj
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Gorj este un judeţ în regiunea Oltenia din România.

Lista oraşelor din judeţul Gorj

• Târgu Jiu (municipiu - reşedinţă de judeţ)
• Motru (municipiu)
• Rovinari
• Bumbeşti-Jiu
• Târgu Cărbuneşti
• Novaci
• Tismana
• Ţicleni
• Turceni

Aşezare geografică

• Judeţ în SV României, pe cursul mijlociu al Jiului;
• Suprafaţa: 5.602 Km²(2,35% din suprafaţa ţării);
• Populaţie: 386.097 locuitori(INS, 2004), din care 47% în mediul urban;
• Densitate: 65,7 loc/km².
• Reşedinţa: municipiul Tg-Jiu.
• Oraşe: Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni, Ţicleni.
• Comune: 61 .

Relieful

Variat, în trei trepte distincte: în N şi NV sunt M-tii Parang, Valcan şi Godeanu, cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (altitudine maxima: 2.519 , vârful Parangu Mare) şi cu urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfăşoară zona subcarpatică, constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.), iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic.

Reţeaua hidrografică

Aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.) de pe o suprafaţă de peste 10 mii. Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului şi Cernei. Se întâlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) şi antropice (Cearu, Cerna, Motru) .

Clima

Temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 10,2, în depresiuni, în zona dealurilor înalte şi 0pe munţii înalţi ; precipitaţiile medii anuale sunt repartizate neuniform: 585 mm în S, în lunca Jiului, 753 mm în depresiuni, 925 mm în zona dealurilor subcarpatice şi peste 1.200 mm pe culmile montane; vânturi predominante dinspre N, S şi V.

Populaţia

Evoluţia demografică

Resurse naturale

Printre care se numara: lignit în bazinele Motru (Horaşti, Roşiuţa, Lupoaia, Leurda, Ploştina) şi Rovinari (Cicani, Beterega , Gârla , Matasari, Roşia-Jiu, Rovinari, Urdari ş.a.) antracit (Schela), petrol (Ţicleni, Hurezani, Balţeni, Albeni, Scoarta, Bustuchin), gaze naturale (Ţicleni, Hurezani, Logresti, Bustuchin) , grafit (Baia de Fier, Polovragi), calcare (Suseni), marne (Bârseşti), dolomiţe (Tismana), argilă refractară (Schela, Viezuroiu), izvoare minerale (Săcelu), păduri (273.868 ha, 1994)

Industriile prezente

Principalele produse industriale: energie electrică (termocentrale de la Turceni, 2.640 MW, Rogojel, 1.720 MW, Rovinari, 1.390 MW, Tg-Jiu şi hidrocentrale de la Novaci şi cele din complexul Cerna-Motru-Tismana), utilaj minier (Motru, Târgu-Jiu, Rovinari, Balţeni), maşini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat (Târgu-Jiu), maşini-unelte şi frigidere cu compresor (Bumbeşti-Jiu), materiale de construcţii (ciment, tuburi de azbociment, cărămidă etc., la Bârseşti , Târgu-Jiu, Târgu Cărbuneşti), cherestea, mobilă, parchete, plăci aglomerate din lemn (Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş), confecţii (Târgu-Jiu, Tismana, Padeş, Motru, Târgu Carbuneşti), tricotaje (Motru), sticlărie pentru menaj (Târgu-Jiu), produse alimentare (preparate din carne şi lapte, dulciuri, băuturi, ţigarete etc.)

Agricultura

Agricultura dispunea în 1994 de 250.204 ha terenuri agricole, din care 103.264 ha arabil , 125.305 ha păşuni şi fâneţe naturale, 13.266 ha livezi şi pepiniere pomicole ş.a. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb (57.140 ha, 1994), grâu şi secară (21.259 ha), plante de nutreţ (9.069 ha), orz şi ovăz, cartofi, legume etc. Pomicultura (meri, pruni, peri, cireşi, nuci), cu extindere mari în părţile deluroase ale judeţului, formează areale compacte în zona localităţilor Bârseşti, Turcineşti, Dobriţa, Săcelu ş.a. În 1995, sectorul zootehnic cuprindea 157,4 mii capete ovine, 129,4 mii capete porcine, 79,7 mii capete bovine, 22,2 mii capete caprine; avicultura (2.424,3 mii capete; apicultura (13,6 mii familii de albine).

Căi de comunicaţie

Lungimea reţelei feroviare însumează 236 km (221 km electrificaţi), iar cea a drumurilor publice 1.886 km (610 km modernizate). Un loc aparte în transportul feroviar îl ocupă sectorul de căi-ferate Bumbeşti - Livezeni (30 km, 38 tunele, 25 viaducte, 10 poduri), dat în folosinţă în 1948, care scurtează drumul dintre Oltenia şi bazinul carbonifer Petroşani.

Educaţie

Unităţile de învăţământ, cultura şi arta (1994/1995): doua institute de învăţământ superior (Universitatea "Constantin Brancusi" înfiinţata în 1991 la Târgu-Jiu si Universitatea "Jiul de Sud"), 383 grădiniţe de copii, 404 şcoli generale, 27 licee, 245 biblioteci cu 2.223.000 volume, 23 cinematografe, numeroase muzee şi case memoriale.

Turism

Turism intens, legat de varietatea condiţiilor naturale (defileul Jiului, cheile Olteţului, Corcoaiei, Sohodolului ş.a., peşterile Polovragi, a Muierilor, Cloşani, lacurile glaciare montane ş.a), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbelti-Jiu, aşezările daco-romane de la Suşeni, Barsesti, Boroseni nu s.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padesului - loc unde, la 23 ianuarie 1821 , Tudor Vladimirescu a citit Proclamaţia), de numeroasele obiective arheologice (mănăstirile Tismana şi Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtişoara), de operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu (Coloana infinitului, Masa tăcerii, Poarta sărutului), precum şi de datinile, obiceiurile tradiţionale şi portul gorjenesc. Indicativ auto: GJ.

Legături externe

• Bisericile din România (serviciu de căutare)
• Totul despre judetul Gorj (serviciu de căutare)

Vezi şi

www.judetulgorj.info - Totul despre judetul Gorj

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Judeţele României
• Judeţele interbelice ale Regatului României
• Listă de localităţi din judeţul Gorj
• Listă de comune din judeţul Gorj
• Galeria de steme şi steaguri ale judeţului Gorj

Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Gorj. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.