Județul Dolj

Judeţul Dolj

Stema judeţului Dolj Harta României cu Judeţul Dolj indicat stemă amplasare
Regiune:	Oltenia
Reşedinţa:	Craiova
Populaţie:  •Total 2002:  •Densitate:	Locul 3 734.231 loc. 99 loc/km²
Suprafaţă:  •Total:	Locul 7 7.414 km²
Abreviere:	DJ
Prefix Telefonic:	(+40) x51 (1)
Consiliul Judeţean:  •Preşedinte  •Adresa web	Ion Prioteasa(PSD) C.J. Dolj
Prefectura:  •Prefect  •Adresa web	Silviu Dumitru Prefectura Dolj
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Dolj este un judeţ în regiunea Oltenia din România, aflat în regiunea cea mai mănoasă şi roditoare a Câmpiei Dunării şi a Olteniei, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiţii de climă şi mai ales sol, dintre cele mai prielnice.

Descriere geografică

• Aşezare: Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziţie sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care îsi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul judeţului se întinde între 43°43' şi 44°42' latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50' şi 24° 16' longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal şi un grad şi jumătate longitudinal.

• Vecini: Doljul este învecinat cu judeţele: Mehedinţi la vest, Gorj şi Vâlcea la nord, Olt la est şi fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa naturală a României cu Bulgaria.

• Suprafaţă: Suprafaţa totală este de 7.414 kmp şi reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ-teritoriale ale României.

• Climă: Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, cu influenţe mediteraneene datorită poziţiei sud - vestice. Poziţia şi caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrala şi nordică a ţării, cu o medie anuală de 10-11.5°C.

• Relief: Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului marii. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din ţară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitaţii. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadreaza perfect în categoria judeţelor dunărene.

• Reţea hidrografică: Este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distanţă de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni).

• Vegetaţia şi flora: O mare parte din sudul judeţului este acoperită de lanuri bogate, vegetaţia fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărişuri. Influenţele climatice şi intervenţia omului au determinat modificarea învelişului vegetal. În zona Ciuperceni şi Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbiţa, Murgaşi şi Branişte predomină pădurile întinse de stejar.

• Faună: Fauna terestră şi acvatică a suferit modificări generate de vânatul şi pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul judeţului Dolj supravieţuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lişiţa, barza, egreta precum şi unele specii de rozătoare.

• Demografie: Populatia judeţului este de 734.231 locuitori, reprezentând 3,3 % din populaţia ţării.

Stema judeţului Dolj

Fișier:Actual Dolj county CoA.png

Stema judeţului Dolj

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 626 din 29 mai 2003 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003.

Descrierea stemei: Stema judeţului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi retezat. În cartierul unu, în câmp roşu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat şi limbat cu negru, tinând o sabie de aur, în pal. În cartierul doi, în câmp roşu, un snop de grâu, de aur. În cartierul trei, în câmp albastru, un peşte de argint, orientat spre dreapta (?).

Semnificaţia elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, şi este un corolar al virtuţilor locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grâu reprezintă bogăţia acestui judeţ şi ocupaţia tradiţională a locuitorilor săi. Peştele este un element heraldic tradiţional, înscris în vechea stemă interbelică a judeţului, şi reprezintă bogăţia apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilităţii oamenilor de pe aceste meleaguri.

Istorie

Descoperirile arheologice au relevat că teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonă neîntreruptă încă din era paleolitică. Cea dintâi menţiune documentară datează din 1444, sub denumirea de Judeţul de Baltă ,aşezat în Câmpia Dunării si se întindea de la Balta Blahniţa, aflată azi pe teritoriul judeţului Mehedinţi, pâna la actuala comună doljeană, Bistreţ.

Descoperiri de ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala judeţului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripţie găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanţă, într-o hartă alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se pastrează la Biblioteca Naţională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei româneşti, prin bunavoinţa ministerului francez al cultelor, probează continuitatea aşezării Craiovei cel puţin între secolele VII-XII (preajma bătăliei de la Nicopole). Existenţa unui centru administrativ in zonă probează existenţa unei vieţi destul de înfloritoare pe aria judeţului Dolj.

După o perioadă medievală înfloritoare, datorată situarii Marii Bănii a Olteniei pe teritoriul judeţului, la Craiova, a urmat o perioadă de tulburări sociale şi politice în secolul al-XVIII-lea şi începutul secolului al-XIX-lea când teritoriul judeţului Dolj, împreună cu cea mai mare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, austrieci şi ruşi.

Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Unirea Principatelor, cucerirea Independenţei, Marea Unire, Reformele agrare au creat condiţii favorabile dezvoltării economiei.

Populaţia

Evoluţia demografică

Diviziuni administrative

Judeţul Dolj cuprinde 3 municipii, 4 oraşe şi 104 comune.

Municipii

• Craiova
• Băileşti
• Calafat

Oraşe

• Bechet
• Dăbuleni
• Filiaşi
• Segarcea

Comune

Afumaţi Almăj Amărăştii de Jos Amărăştii de Sus Apele Vii Argetoaia Bârca Botoşeşti-Paia Brabova Brădeşti Braloştiţa Bratovoeşti Breasta Bucovăţ Bulzeşti Călăraşi Calopăr Caraula Cârcea

Cârna Carpen Castranova Catane Celaru Cerăt Cernăteşti Cetate Cioroiaşi Ciupercenii Noi Coşoveni Coţofenii din Dos Coţofenii din Faţă Daneţi Desa Dioşti Dobreşti Dobroteşti Drăgoteşti

Drănic Fărcaş Galicea Mare Galiciuica Gângiova Gherceşti Ghidici Ghindeni Gighera Giubega Giurgiţa Gogoşu Goicea Goieşti Greceşti Întorsura Işalniţa Izvoare Leu

Lipovu Măceşu de Jos Măceşu de Sus Maglavit Malu Mare Mârşani Melineşti Mischii Moţăţei Murgaşi Negoi Orodel Ostroveni Perişor Pieleşti Piscu Vechi Pleniţa Pleşoi Podari

Poiana Mare Predeşti Radovan Rast Robăneşti Rojişte Sadova Sălcuţa Scăeşti Seaca de Câmp Seaca de Pădure Secu Siliştea Crucii Şimnicu de Sus Sopot Tălpaş Teasc Terpeziţa Teslui

Ţuglui Unirea Urzicuţa Valea Stanciului Vârtop Vârvoru de Jos Vela Verbiţa

Turism

Absenţa peisajelor naturale şi transformările antropice determină un potenţial turistic redus, dar care recompensează prin obiectivele turistice şi arhitectonice din principalele oraşe

Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii

• Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervatie forestiera, cu salcâmi bătrâni, apreciată pentru conţinutul lemnos şi dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervaţia forestieră se află pe partea dreaptă a drumului naţional Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5 km de comuna Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează rezervaţia are o vechime de peste 90 de ani şi se întinde pe o suprafaţă de 8 ha.
• Punctul fosilifer Bucovăţ - În comuna Bucovăţ se întinde pe o suprafaţă de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluşte, care datează din Paleolitic, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor şi studiilor publicate despre fauna fosiliferă de moluşte existentă aici, zona este ocrotită de lege.
• Rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafaţă de 500 ha un colţ de luncă care a fost declarată rezervaţie ornitologică în anul 1971. Aici traiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră, egreta mică, raţa pestriţă, lişiţa, codobatura albă, stârcul roşu etc. Este singurul loc din lunca Dunarii care a rămas neîndiguit.
• Rezervaţia de bujori sălbatici de la Pleniţa - Este unică în Romania.
• Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele de la Coşoveni (o zonă de vanatoare de căpriori şi fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Branişte (cu stejar brumăriu).
• Parcul Nicoale Romanescu din Craiova - Realizat după planurile arhitectului francez E.Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din ţară (cu o suprafaţă de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui şi un frumos pod suspendat.

Personalităţi

• Corneliu Baba
• Alexandru Macedonski
• Titu Maiorescu
• Marin Sorescu
• Francisc Şirato
• Nicolae Titulescu
• Ion Ţuculescu
• Nicolae Vasilescu Karpen

Legături externe

• Portalul judeţului Dolj
• Listă primării din judeţul Dolj
• Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia
• Bisericile din România (serviciu de căutare)

Vezi şi

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Judeţele României
• Judeţele interbelice ale Regatului României
• Listă de localităţi din judeţul Dolj
• Listă de comune din judeţul Dolj

Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Dolj. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.