Judeţul Cluj (magh. Kolozs megye) este un judeţ aşezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Se învecinează cu judeţele Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba şi Bihor.
Etimologie[]
Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul XII pentru a numi cetatea oraşului medieval din acest loc. Cuvântul Clus înseamnă "închis" în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul Cluj-Napoca. O altă teorie acceptată este cea a provenienţei numelui din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând trecătoare între munţi sau din clusa stăvilar, baraj).
Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost unul dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Şapte Cetăţi). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974 numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localităţii, folosită în epoca ocupaţiei romane.
Există câteva teorii privitoare la originea denumirii Napoca: Napoca sau Napuca ar putea avea legătură cu o serie de triburi dacice (Naparis sau Napaei). Denumirea ar putea proveni, de asemenea, de la grecesul napos (vale împădurită - Clujul aflându-se într-o vale înconjurată de păduri).
Stema[]
Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2006 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006.
Descrierea stemei
Stema judeţului Cluj se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontaţi de culoare neagră, cu limba roşie, care susţin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.
Semnificaţia elementelor
„Lupa Capitolina” este simbolul romanităţii, fiind donaţia statului italian în anul 1920. Semnifică istoria judeţului, Clujul având mai multe aşezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) şi castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla şi Caseiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale judeţului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someş). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura şi ştiinţa, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima şcoală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate — Muntenia, Transilvania, Moldova —, un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.
Geografie[]
Relieful[]
Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Judeţul este unul de podiş şi de munte. Circa o treime (24%) din suprafaţa judeţului este muntoasă, ocupată de Munţii Apuseni, cu înălţimi de până la 1.800 de metri, localizaţi în partea sud-vestică a judeţului. Restul suprafeţei este format în proporţie de 76% din dealuri şi văi ale Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei. Terasele şi luncile din sectoarele inferioare ale Someşului Mic şi Arieşului suplinesc lipsa câmpiilor.
Hidrografia[]
Teritoriul judeţului aparţine bazinului Someşului Mic şi parţial bazinului Arieşului şi al Crişului Repede. Pe teritoriul judeţului sunt lacuri de alunecare şi lacuri care au luat naştere în vechile exploatări de sare, precum şi lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someş" (Gilău, Tarniţa, Fântânele).
Populaţia[]
Evoluţia demografică
Cu o populaţie de 702.755 locuitori în 2002[1], densitatea populaţiei era de 105/km².
Structura etnică se prezintă astfel:
Economie[]
Judeţul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investiţiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăposteşte importante centre de servicii IT şi financiare.
Industria[]
În 2005, în judeţul Cluj îşi desfăşurau activitatea un număr de 21155[3] de unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii. În ansamblul economiei judeţului Cluj, locurile dominante sunt deţinute de comerţul cu ridicata şi amănuntul, servicii de reparaţii, tranzacţii imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare şi construcţii.
Agricultura[]
În 2005, suprafaţa cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi era de 157307[4] de hectare din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu şi secară, 22239 de hectare de orz şi orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi şi 9255 de hectare cultivate cu legume.
Producţia totală de fructe în 2005 a fost de 40449[5] tone de mere, prune, cireşe şi vişine, pere, nuci, piersici, caise şi alte fructe.
Parcul de tractoare şi maşini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice şi 731 combine pentru recoltat[6].
Efectivele de animale la sfârşitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine şi 7341 capete de caprine[7].
Turism[]
Printre atracţiile turistice se numără:
- Oraşele Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla.
- Munţii Apuseni, cu obiective ca Peştera Mare, Peştera Piatra Ponorului, Peştera Vârfurosu, ş.a.
- Centrele istorice ale Ciucea, Cetatea Bologa, Cetatea Dăbâca, Castelul Bánffy de la Bonţida.
- Mănăstirea Nicula
Administraţie[]
Judeţul este compus din 5 municipii, un oraş şi 74 de comune.
Municipii[]
- Cluj-Napoca
- Turda
- Dej
- Câmpia Turzii
- Gherla
Oraşe[]
- Huedin
Localizarea pe hartă a oraşelor din judeţul Cluj
Comune[]
Vezi şi: Lista comunelor din judeţul Cluj după populaţie
|
|
|
|
Note[]
- ↑ Institutul Naţional de statistică, "Populaţia la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 şi 2002"
- ↑ Institutul Naţional de statistică, "Populaţia după etnie"
- ↑ Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime, în anul 2005
- ↑ Suprafaţa cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi
- ↑ Producţia totală de fructe, în anul 2005
- ↑ Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură
- ↑ Efectivele de animale (la sfârşitul anului)
Referinţe[]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităţilor judeţului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-864300-7.
- Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voişanu (1973). Cluj - Ghid turistic al judeţului. Cluj-Napoca: Editura pentru Turism.
- Judeţul Cluj - trecut şi prezent (2003). Cluj-Napoca: Editura ProfImage ISBN 973-7924-05-3
Legături externe[]
Portaluri şi Site-uri informative[]
- Portal informativ al judeţului
- Lista firme Judeţul Cluj
- Prezentarea judeţului şi a comunelor
- Informaţii despre localităţile judeţului
- Primarii din judeţul Cluj
- Fișier:Adobepdfreader7 icon.png PDF Reţeaua şcolară din judeţul Cluj
- Biblioteci din judeţul Cluj
- Opere comemorative de război din judeţul Cluj
Istorie[]
- Judeţul Cluj interbelic
- Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică
- Institutul de Memorie Culturală a României - CIMEC (Rapoarte arheologice)
Informaţii turistice[]
- Judeţul Cluj pe Ropedia
- Trasee turistice prin judeţul Cluj
- en Obiective turistice în Transilvania şi judeţul Cluj
Demografie[]
- Datele demografice ale recensământului din 2002
- Structura etno-demografică a României - judeţul Cluj
- INSSE - Populaţia la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 şi 2002
- Codurile poştale ale localităţilor din judeţul Cluj si alte informaţii pe clujnet
Economie[]
Geografie[]
- Baze de date si de imagini din geografia României
- Arii naturale protejate din judeţul Cluj
- Dicţionar de localităţi din Transilvania (serviciu de căutare)
- Harta autostrăzii Transilvania (Braşov-Cluj-Oradea-Borş)
- Valori de patrimoniu cultural de interes naţional
- Fișier:Adobepdfreader7 icon.png PDF Arii protejate din România
- Localităţile judeţului Cluj
- en Cities from Cluj county (Lista localităţilor din judeţul Cluj)
Religie[]
- Bisericile din România (serviciu de căutare)
- Fișier:Adobepdfreader7 icon.png PDF Preoţi greco-catolici din Transilvania
- Institutul de Memorie Culturală a României - CIMEC (Lăcaşe de cult din România - serviciu de căutare)
Imagini[]
Hărţi[]
- Harta interactiva a judetului Cluj
- Harta judeţului Cluj
- Hărţi detaliate ale României (serviciu de căutare)
Utile[]
- Lista codurilor poştale aferente localităţilor din Judeţul Cluj
- Steme şi steaguri ale localităţilor din judeţul Cluj
Vezi şi[]
- Judeţele României
- Judeţul Cluj (interbelic), Judeţul Someş (interbelic), Judeţul Turda (interbelic)
- Liste legate de judeţul Cluj
- Listă de localităţi din judeţul Cluj
- Galeria de steme şi steaguri ale judeţului Cluj
|
|
Județele României |
||
---|---|---|
Judeţe | Alba • Arad • Argeş • Bacău • Bihor • Bistriţa-Năsăud • Botoşani • Braşov • Brăila • Buzău • Caraş-Severin • Călăraşi • Cluj • Constanţa • Covasna • Dâmboviţa • Dolj • Galaţi • Giurgiu • Gorj • Harghita • Hunedoara • Ialomiţa • Iaşi • Ilfov • Maramureş • Mededinţi • Mureş • Neamţ • Olt • Prahova • Satu Mare • Sălaj • Sibiu • Suceava • Teleorman • Timiş • Tulcea • Vaslui • Vâlcea • Vrancea | |
Municipiu cu drepturile judeţului |
Bucureşti |
(regiuni) |
Ilfov |
||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
(județe) |
Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Cluj. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă. |