| |||||
Regiune: | Crişana | ||||
Reşedinţa: | Arad | ||||
Populaţie: •Total 2003: •Densitate: |
Locul 20 461.744 loc. 59,5 loc/km² | ||||
Suprafaţă: •Total: |
Locul 5 7.754 km² | ||||
Abreviere: | AR | ||||
Prefix Telefonic: | (+40) x57 (1) | ||||
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web |
Petru-Nicolae Ioţcu(PD-L) C.J. Arad | ||||
Prefectura: •Prefect •Adresa web |
Gavril Popescu Prefectura Arad | ||||
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3. |
---|
Judeţul Arad este situat în vestul României şi cuprinde teritorii din Partium şi din Banat. Judeţul se întinde de o parte şi de alta a Mureşului şi a Crişului Alb. Se învecinează cu Bihorul la nord şi nord-est,cu Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiş la sud şi cu Ungaria la vest. Suprafaţa pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 oraşe (din care 1 municipiu) , 68 de comune şi 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureş, teritoriul său este cuprins în proporţie de aproximativ 2/3 în regiunea Crişana, cealaltă treime fiindu-i tributară regiunii Banat.
Populaţia[]
Evoluţia demografică
Conform datelor statistice pe anul 2003, Aradul are o populaţie de 461.744 şi o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media naţională de densitate (93/km²), dintre care 221.907 bărbaţi şi 239.837 femei. Durata medie a vieţii pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35(66,92 la bărbaţi, respectiv 73,85 la femei). Populaţia la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.
Etnicitate[]
- Români:82,2%
- Maghiari:10,7% maghiari
- Rromi(ţigani):3,8%
- Slovaci:1,3%
- Germani:1,0%
- Ucrainieni:0,4%
- Sârbi:0,3%
Geografie[]
Situat in vestul tarii judeţul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Campiei Pannonice (Campia Aradului, Campia Inalta a Vingai, Campia Crisurilor, Campia Cermeiului) cat si ca formatiune orografica apare depreiunea golf specifica Munţiilor Apuseni (Deprsiunea Zarandului). O particularitate o constituie trecerea brusca de la campie la munte, nuantata in mod special prin contactul dintre Muntii Zarandului cu Campia Aradului si a Campiei Cermeiului cu Muntii Codru-Moma in vest. Coordonatele 20°45’ long. E (Nădlac la vest) şi 22°39’ (Târnăviţa la est) long.E, respectiv 45°58’ (Labaşinţ la sud) şi 46°38’ (Berechiu la nord) latitudine nordică, reprezintă punctele extreme ale judeţului.
Relieful din punctul de vedere al regimului inaltimii coboară în trepte dispre est spre vest:
- Munţii Zărand, Munţii Codru-Moma şi porţiuni din Masivul Bihor (Găina)
- Altitudinea maximă: vf. Gaina 1486 m (aflat la intretaierea a 3 judete in Masivul Bihor, vf. Pleşu 1112 m in M-tii. Codru-Moma
- Dealurile de Vest (Dealurile piemontate ale Zarandului si Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
- Câmpia Aradului, Câmpia joasa a Muresului, Câmpia înaltă a Vingai şi Câmpia Crişurilor (Crişului Alb, Crişului Negru)
Reţeaua hidrografică:
- Râul Mureş cu afluenţii săi: Valea Corbesti, Troas, Barzava, Milova, Cladova, etc.
- Crişul Alb cu afluenţii săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
- Canale: Morilor, Matca.
- Crişul Negru cu afluentul sau Teuz
- Principalele lacuri: Tauţ (lac de acumulare), Seleuş, Cermei, Rovine şi Balta Ţiganilor (heleştee).
Diviziuni administrative[]
Judeţul este compus din un municipiu, 9 oraşe şi 68 de comune (2005).
Municipii[]
Oraşe[]
- Chişineu-Criş
- Curtici
- Ineu
- Lipova
- Nădlac
- Pâncota
- Pecica
- Sântana
- Sebiş
Comune[]
|
|
|
|
|
Cultură[]
Monumente istorice[]
- http://www.statuialibertatii-arad.ro (1890)
- Cetatea de piatră Şiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanţii ei s-au numărat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sîrb George Brâncovici, Matei Corvin, familia Báthory.
- Cetatea de piatra Şoimoş ( 1278 ) - Lipova
- Cetatea Agriş ( 1400 )
- Fortăreaţa Tauţ (sec XII )-ruine
- Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
- Castelul Bohus ( sec XIX ), Şiria, construit in stil neoclasic, actualmente muzeul Ioan Slavici
- Castelul Brazi, construit in stil neoclasic( 1800 )
- Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
- Castelul din Conop ( sec XVIII ), a aparţinut familiei nobiliare maghiare Knopi, situat în localitatea Odvoş, comuna Conop
- Castelul Curtici ( 1769 )
- Castelul Macea, însoţit de o frumoasă grădină botanică
- Castelul Săvîrşin (1870)- domeniu regal
- Castelul Şiria ( secXVII ), construit in stil baroc - Galşa din Şiria
- Monumentul ostaşilor români - Arad
- Monumentul eroilor - Păuliş
Edificii religioase[]
- Mănăstirea Hodoş - Bodrog din Bodrogul Nou, cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţa monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară cunoscută, este din anul 1177. Aici se găsesc valoroase picturi, numeroase manuscrise şi alte piese muzeistice
- Mănăstirea Bezdin (1334)
- Biserica sârbeasca Arad (1698 ), construită în stil baroc
- Mănăstirea franciscană (1756) - Radna
- Mănăstirea Sf. Simion(1760-1762) - Arad Gai
- Biserici de lemn - Buceava, Groşii Noi, Hălmagiu, Săvârşin.
- Biserica Penticostala "Betania" Arad
- Biserica Greco Catolică, Unită din Arad
Etnografie[]
Ţara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din ţară. În localităţi precum Bata, Bârzava, Căpâlnaş, Buteni, se conservă piese de valoare şi originalitate inestimabilă.
Surse[]
Legături externe[]
- Consiliul județean Arad
- Prefectura Județului Arad
- Centrul Zonal Ecologic Arad
- Codurile poștale ale localităților din județul Arad
Istorie
- Aradul, județul al cărui nume provine de la Cavalerul Orod, 11 ianuarie 2013, Untaru Claudia, Adevărul
Economie
- FOTO Mall-urile și gunoaiele iau locul fabricilor care altădată ofereau zeci de mii de locuri de muncă, 22 martie 2013, Untaru Claudia, Adevărul
Turism
- Turism pe Valea Mureșului, 4 iulie 2012, Liliana Brad, România liberă
- Mănăstirile de aur de pe Valea Mureșului, 15 iunie 2011, Liliana Brad, România liberă
Hărți
Vezi şi[]
- Judeţele României
- Judeţele interbelice ale Regatului României
- Listă de localităţi din judeţul Arad
- Listă de comune din judeţul Arad
- Euroregiunea DKMT
- Galeria de steme şi steaguri ale judeţului Arad
Județele României |
||
---|---|---|
Judeţe | Alba • Arad • Argeş • Bacău • Bihor • Bistriţa-Năsăud • Botoşani • Braşov • Brăila • Buzău • Caraş-Severin • Călăraşi • Cluj • Constanţa • Covasna • Dâmboviţa • Dolj • Galaţi • Giurgiu • Gorj • Harghita • Hunedoara • Ialomiţa • Iaşi • Ilfov • Maramureş • Mededinţi • Mureş • Neamţ • Olt • Prahova • Satu Mare • Sălaj • Sibiu • Suceava • Teleorman • Timiş • Tulcea • Vaslui • Vâlcea • Vrancea | |
Municipiu cu drepturile judeţului |
Bucureşti |
(regiuni) |
Ilfov |
||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
(județe) |
Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Arad. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă. |