Județul Alba

Acest articol se referă la Judeţul Alba, unul din unităţile administrativ-teritoriale ale României. Pentru alte sensuri vedeţi Alb (dezambiguizare).

Judeţul Alba

Stema judeţului Alba Harta României cu Judeţul Alba indicat stemă amplasare
Regiune:	Transilvania
Reşedinţa:	Alba Iulia
Populaţie:  •Total 2002:  •Densitate:	Locul 28 382.747 loc. 61 loc/km²
Suprafaţă:  •Total:	Locul 16 6.242 km²
Abreviere:	AB
Prefix Telefonic:	(+40) x58 (1)
Consiliul Judeţean:  •Preşedinte  •Adresa web	Ion Dumitrel(PD-L) C.J. Alba
Prefectura:  •Prefect  •Adresa web	Dan Coriolan Simedru Prefectura Alba
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Alba este un judeţ în România din regiunea Transilvania, cu reşedinţa de judeţ la Alba Iulia (populaţie: 72.405).

Istoric

Descoperirile arheologice din acest judeţ datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de "Cultura Petreşti". Denumirea judeţului "Alba" provine din limba latină albus, alba, album.

În timpul stăpânirii romane au fost întemeiate (datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni) o serie de aşezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum (astăzi Zlatna), Apulon (astăzi Piatra Craivii) şi coloniile romane Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (astăzi Roşia Montană), Brucla (astăzi Aiud).

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema "voievodatul de la Bălgrad". În cadrul statului maghiar intemeiat în 1000 de regele Ştefan cel Sfânt, apare "Principatul Transilvaniei" cu capitala la "Alba Iulia" (Gyulafehérvár, "Cetatea Albă (a lui) Gyula". Gyula era denumirea unui rang de maximă importanţă în perioada păgână a maghiarimii şi totodată, probabil, un nume propriu, de principe). Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală şi politică a regiunii.

Printre marile evenimente politice din istoria oraşului se numără intrarea în anul 1599 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, precum şi execuţia în 1784 a ţărăneşti Horia şi Cloşca (cel de-al treilea lider, Crişan, se sinucisese). Alte momente istorice: activitatea revoluţionară a lui Avram Iancu (1848) şi, în 1918, organizarea la Alba Iulia a "Marii Adunări Naţionale", care a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

Dintre principalele evenimente culturale româneşti, în 1597 înfiinţarea tipografiei domneşti ortodoxe, şi publicarea "Noului Testament de la Bălgrad", iar în 1699 primul Abecedar.

Politică

Până pe 2 aprilie 2008 prefect al judeţului a fost Cosmin Covaciu. Acesta a fost desemnat de PNL drept candidat pentru funcţia de primar al municipiului Alba Iulia, la alegerile locale din iunie 2008. În locul său Guvernul României l-a numit pe Dan Coriolan Simedru ca prefect al judeţului. Instalarea în funcţie a noului prefect a avut loc în dimineaţa zilei de 2 aprilie 2008.

Aşezare

Judeţul, situat în partea centrală a României, cu o suprafaţă de 624.167 hectare (2,6% din suprafaţa României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu judeţul Cluj la nord, cu judeţul Bihor şi judeţul Arad la vest, cu judeţul Hunedoara la sud-vest, cu judeţul Vâlcea la sud, iar cu judeţul Sibiu şi judeţul Mureş în est.

Capitala judeţului, Alba Iulia, este situată pe malul stâng al Mureşului (la 220-250 metri altitudine), la confluenţa cu râurile Ampoi şi Sebeş, si are o populaţie de 69.000 de locuitori.

Munţii Apuseni se află în vest şi nord-vest, fiind caracterizaţi printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) şi metale preţioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariţia, încă din trecutul îndepărtat, a aşezărilor omeneşti. Valea Mureşului, cu afluenţii săi, Arieş, Sebeş, Cugir şi regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creşterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume şi fructe) şi viticulturii.

Poziţionarea văii Mureşului cu afluenţii săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere şi feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest şi vest sunt Munţii Apuseni, Munţii Sebeşului se află în sudul judeţului, iar 25% din suprafaţa judeţului este ocupată de podişul Târnavelor cu podgorii renumite, precum şi resurse de gaze naturale.

Infrastructura

Căi rutiere

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legătura între sudul României şi nord vestul ţări şi E68 (DN 7) ce asigurǎ tranzitul dintre sudul şi vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport) care sǎ lege România cu Ungaria.

Căi feroviare

Acest judeţ este tranversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul Braşov şi Judeţul Arad care pe sectorul cuprins între Coşlariu şi Şibot este parte din coridorul IV European. Judeţul Alba este tranversat de magistrala 300 Bucureşti - Braşov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea, dar şi de calea ferată Războieni - Târgu Mureş - Deda şi Alba Iulia - Zlatna.

Relief

Predomină regiunile înalte de podiş,deal şi munte, în est cu Munţii Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munţii Şurianu, în nord-vest Munţii Bihorului, Munţii Parângului.

În vest Valea Sebeşului, şi o parte mică din Munţii Cindrelului.

Zona de podiş şi deal alcătuită din: Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, şi depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăştie. Culoarul Mureşului separă Munţii Apuseni de Podişul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Reţeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureşului care colectează pe malul drept: Arieşul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Galda, Secaşul, Sebeşul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munţilor Apuseni mai important este râul Arieş cu afluenţii Arieşul Mare şi Mic.

Populaţia

Evoluţia demografică

Oraşe principale sunt: Alba Iulia, Aiud şi Blaj, urmate de oraşe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş, Teiuş şi Zlatna, ponderea mai mare a populaţiei fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani. Religii existente: ortodoxă, reformată, romano-catolică, greco-catolică.

Diviziuni administrative

Judeţul este compus din 4 municipii, 7 oraşe şi 67 de comune (2007).

Municipii

• Alba Iulia (reşedinţa judeţului)
• Aiud
• Blaj
• Sebeş

Oraşe

• Abrud
• Baia de Arieş
• Câmpeni
• Cugir
• Ocna Mureş
• Teiuş
• Zlatna

Comune

Albac Almaşu Mare Arieşeni Avram Iancu Berghin Bistra Blandiana Bucerdea Grânoasă Bucium Câlnic Cenade Cergău Ceru-Băcăinţi Cetatea de Baltă

Ciugud Ciuruleasa Crăciunelu de Jos Cricău Cut Daia Română Doştat Fărău Galda de Jos Gârda de Sus Gârbova Hopârta Horea Ighiu

Întregalde Jidvei Livezile Lupşa Lopadea Nouă Lunca Mureşului Meteş Mihalţ Mirăslău Mogoş Noşlac Ocoliş Ohaba Pianu

Poiana Vadului Ponor Poşaga Rădeşti Râmeţ Rimetea Roşia de Secaş Roşia Montană Sălciua Săliştea Săsciori Sâncel Sântimbru Scărişoara

Sohodol Stremţ Şibot Şona Şpring Şugag Unirea Vadu Moţilor Valea Lungă Vidra Vinţu de Jos

Economie

În anul 2017, Alba avea o populaţie de peste 340.000 de persoane, din care 161.200 cu loc de muncă şi o economie bazată mai mult pe industria de prelucrare a lemnului şi industria alimentară.

Atracții turistice

Atracţiile turistice ale judeţului sunt de exemplu:

• "Târgul de fete de la Găina" ce are loc pe data de 20 iulie (Sf. Ilie) pe Muntele Găina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu.
• "Portul popular al Buciumanilor"
• Dansul popular "Ţarina de la Abrud"
• Monumente istorice precum:
  • Catedrala catolică şi biserica ortodoxă din Alba Iulia
  • Sala Unirii şi cetatea din Alba Iulia
  • Clădiri medievale din Abrud
  • Muzeul Minelor din Roşia Montană
  • Cetatea din Sebeş şi cetatea din Aiud.
• Complexul carstic Scărişoara - Munţii Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus.
• Peştera Huda lui Papară o peşteră interesantă în Apuseni (M.Trascăului) la 2 ore de Sălciua.
• Cheile din Valea Râmeţ.
• Defileul Arieşului.
• „Detunatele” (1200 m) (cu două vârfuri mai importante din bazalt "Detunata Goală" "Detunata Flocoasă") la 20 km de Abrud şi la o oră de Bucium (DN 76/74 Oradea-Ştei-Câmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Câmpeni-Abrud-Bucium).
• Pe calea feratä ingustă între Abrud-Vidolm mai circulă trenuleţul de munte "Mocăniţa" cu haltele Abrud, Roşia Montană (Gura Roşiei), Câmpeni, Bistra, Lupşa, Baia de Arieş, Brăzeşti, Sălciua, Ocoliş, Vidolm (declarat monument istoric).

Economie

Industria vinului: În județ există trei podgorii importante: Alba Iulia, Ciumbrud - Aiud și Târnave (Blaj - Jidvei).

Lectură suplimentară

• Școala primar românească din județul Alba (1850-1918), Dorin Giurgiu, Carmen Stinea, Editura Altip, Alba Iulia, 2011 - prezentare

Legături externe

• Lista codurilor poştale aferente localităţilor din Judeţul Alba
• Date demografice conform recensământului din anul 2002
• Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică
• Institutul de Memorie Culturală a României - CIMEC (Rapoarte arheologice)
• Bisericile din România (serviciu de căutare)
• Dicţionar de localităţi din Transilvania (serviciu de căutare)
• Trasee turistice în judeţul Alba
• Judeţul Alba

• Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun din Alba, păstrate şi transmise de sute de ani. În ce constă spectaculosul ceromonial intitulat „Butea feciorilor“, 25 decembrie 2016, Dorin Timonea, Adevărul
• Cimitirele dacice din Munţii Sebeşului în care se păstrează tradiţii de mii de ani: „pasările“ de pe cruci care veghează sufletele morţilor, 17 martie 2016, Dorin Timonea, Adevărul

Vezi şi

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Judeţele României
• Judeţele interbelice ale Regatului României
• Listă de localităţi din judeţul Alba
• Listă de comune din judeţul Alba

Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Alba. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.