România
Advertisement

Sectorul de construcții a reprezentat în ultimii ani motorul economiei românești, înregistrând creșteri anuale de peste 30%[1]. Piața construcțiilor din România în anul 2007 s-a ridicat la valoarea de 9,2 miliarde Euro. Prin comparație cu alte țări: Polonia - 35,3 miliarde, Cehia 17,8 miliarde, Ungaria - 7,8 miliarde, Bulgaria - 5,3 miliarde, Slovacia - 4,6 miliarde, Croația - 2,7 miliarde euro[2]

În anul 2008, piața construcțiilor din România a fost de 14,3 miliarde de euro[3], iar în anul 2009 a fost de 12,6 miliarde euro[4] În anul 2011, cifra de afaceri a companiilor din construcții a fost de 9,3 miliarde de euro, cu 4% mai mică decât în 2010 când firmele au avut vânzări de 9,7 ­miliarde de euro.[5]

Prima fabrică de ciment a fost construită în anul 1890, iar până în 1950 erau finalizate 10 fabrici care sunt în funcțiune și astăzi, dupa ce au trecut printr-o serie de investiții în majorarea și modernizarea producției[6].

În anul 2007, în sectorul construcțiilor lucrau 380.000 de oameni[7].

Până în anul 2013, România beneficiază din partea Comisiei Europene de un buget de 3,2 miliarde de euro, pentru construcția, extinderea sau modernizarea rețelelor existente de apă potabilă și de canalizare[8].

Norme legale[]

Standardul de locuire conform Legii Locuinţei nr. 114/1996, valabil şi în prezent, prevede ca suprafaţa minimă utilă a unei garsoniere trebuie să fie de 37 de metri pătraţi, cu o cameră de zi de 18 metri pătraţi şi o baie de cel puţin 4 metri pătraţi.[9]

Piața construcțiilor[]

  • România se află într-un deficit de circa 700 de mii de locuințe. Se cer înseosebi spații de 100 de metri pătrați pe familie. La ritmul de construcție de 38 de mii de apartamente pe an, ca acum (decembrie 2007), sau de maximum 50 de mii, ar trebui 20 de ani pentru ca oferta să răspundă cererii, în piața locuințelor.[10] România are un deficit de peste 170.000 de muncitori în construcții (decembrie 2007).[11]
  • Piața construcțiilor noi și a renovărilor de clădiri non-rezidențiale a înregistrat o creștere medie anuală de aproximativ 37%, de la două miliarde euro, în 2003, la 6,9 miliarde euro, în 2007[12] Clădirile industriale și spațiile logistice reprezintă aproximativ 12% din valoarea acestei piețe, fiind unul dintre segmentele cu cea mai mare creștere medie anuală, de peste 40%[12].

Principalii cinci jucători de pe piața construcțiilor sunt Hidroconstrucția, Energomontaj, grupul italian Astaldi, cel francez Bouygues, și Energoconstrucția[13].

În anul 20016, peste 95% din români locuiesc în casele pe care le dețin, potrivit statisticilor europene. România era însă pe primul loc topul celor mai proaste condiții de trai, cu locuințe mici și de calitate slabă.[14]

Piața de materiale de construcție[]

Piața de materiale de construcție a atins, în anul 2007, valoarea de 3-3,5 miliarde euro, din care produsele distribuite în lanțurile de magazine specializate au avut o pondere de 40-45%[15]. În anul 2009 valoarea este estimată la de 3,5 miliarde euro fără a lua în considerare importurile[16]. Importurile se situează la 1,2-1,5 miliarde de euro[16].

Valoarea pieței materialelor de construcții, care include și importurile este estimată pentru 2009 la aproape 5 miliarde de euro, în scădere față de anul 2008, când atinsese 6 miliarde euro[17]. Principalii actori sunt fabricile de ciment, de gips carton, de plăci ceramice, de termopane și de vopsele[18].

Piața materialelor de construcții s-a ridicat în anul 2011 la circa 3 mld. euro (producție locală plus importuri), în scădere cu 7-8% față de anul precedent.[19]

Piața de utilaje de construcții[]

  • Piața internă a utilajelor de constructții este evaluată la 350-400 de milioane de euro[20].
  • Principalii jucători sunt Bergerat Monnoyeur - CAT, Marcom, Terra România, Autoconstruct, Liebherr sau Powertek[20].
  • Valoric piata de utilaje terasiere a ajuns în anul 2008 la circa 236 de milioane de euro, la un pret mediu de 80.000 de euro/unitate.[21]

Numărul de utilaje vândute, pe ani:

Piața de zidărie[]

În anul 2012, în sectorul zidăriei exista o capacitate instalată de circa 8 milioane de metri cubi, dublă față de cererea reală.[23] În anul 2011, piața materialelor de zidărie a scăzut la un volum de 4 milioane de metri cubi, față de 4,1-4,2 milioane de metri cubi cât a fost un an mai devreme.[23]

În anul 2008, se preconiza că piața materialelor de zidărie va ajunge la 600 de milioane de euro.[24]

Piața de BCA[]

În anul 2009, piața de BCA s-a ridicat la 2,3 milioane metri cubi[25] iar în 2011 a fost de 2,1 milioane metri cubi.[26]

Piața românească de BCA a crescut în 2007 cu 28%, atingând un nivel de 2,4 milioane de metri cubi și o valoare de aproximativ 200 milioane de euro[27]. În anul 2008, valoarea pieței a fost estimată la 230-250 milioane euro[28]

În anul 2006, producția totală de BCA vândută a fost de circa 1,9 milioane de metri cubi, în creștere cu 10-15% față de anul 2005[29]. În anul 2006, din totalul pieței de BCA, circa 7% era reprezentat de importuri, care erau derulate în principal de producătorul german Xella[29].

În anii 2006 și 2007, prețul mediu al unui metru cub de BCA era de circa 70 de euro, sumă care include TVA[30][29].

Principalii competitori de pe piața internă sunt Celco Constanta, Elpreco Craiova, Prefabricate Vest, Macon Deva, Simcor Oradea, Prefab București și Xella[27].

În 2010, piața materialelor de zidărie (BCA și cărămidă) a scăzut în volum până la 4,1-4,2 milioane de metri cubi, iar în anul 2011 a mai scăzut cu circa 10%, până la 3,8-3,9 milioane de metri cubi, nivel aproape de cel înregistrat în 2005[31].

Termopane[]

Piața de termopane a fost de 550 milioane euro în 2004, iar pentru 2006 a fost estimată la 670 milioane euro[18].

Pe această piață activează aproximativ 500 de producători de profil din principalele 20 de orașe ale țării[18].

Piata locala de tamplarie termoizolanta a avut in 2008 o valoare de circa 850 milioane de euro, cu 17,6% mai mica decat in anul anterior, cand a inregistrat un miliard de euro[32].

Piata autohtona de tamplarie termoizolanta a inregistrat in 2007 un miliard de euro, pe fondul dezvoltarii domeniului constructiilor, fata de 800-850 milioane de euro cat a fost in 2006[32].

Pe piata locala activeaza in prezent circa 6.000 de producatori de tamplarie, iar aici intra si atelierele marilor unitati de constructii[32]. Avand in vedere ca activitatea de productie si montaj de tamplarie termoizolanta este sezoniera si forta de munca angrenata in aceasta activitate este variabila in cazul firmelor mici, se estimeaza un numar de 30.000 de angajati in acest sector[32].

Piața de tâmplărie termoizolantă[]

  • Valoarea pieței de tâmplărie termoizolantă a fost de 400 milioane euro în 2009[33], de 850 milioane euro în 2008, un miliard de euro în 2007, și între 800–850 milioane euro în 2006[1].
  • Produsele din PVC au o pondere de 70% din totalul pieței, cele din aluminiu dețin o cotă de 10%, diferența fiind acoperită de profilele din lemn[34].
  • Printre principalele companii care activează în România pe acest sector se numără Gealan, Lipoplast, Rehau Polymer, Veka, Teraplast Bistrița, Suki, Profine, Far Est, Amvic Ferestre, Schönline[1]. În prezent, pe piață activează circa 1.500 de producători de tâmplărie termoizolantă[34].
  • În anul 2005, circa 70% din piața profilelor pentru tâmplărie termoizolantă era deținută de către profilele din PVC (aprox. 70%), urmate de profilele din aluminiu (29%)[35]. Aceste două tipuri de profile dețin peste 98% din totalul pieței, restul (lemn, oțel) înregistrând cote de piață foarte reduse[35].

Piața de panouri termoizolante[]

  • Piața de panouri termoizolante tip-sandwich a avut o scădere în 2008, pentru prima oară din 1993, când acest tip de produse a început să fie comercializat în România[36].
  • Piața a avut un volum de 7,9 milioane de metri pătrați, în 2008, în scadere cu 4% față de 2007, iar valoric, a înregistrat un regres de 8%, până la circa 125 milioane de euro[36].
  • Piața de panouri din România este disputată de șase producători: Megaprofil, Alubel, Isopan, Plastsistem, ArcelorMittal Construction și Ruukki România[36].

Piața de structuri metalice[]

Piața de structuri metalice (construcții metalice) din România este estimată la peste 200 milioane euro în anul 2008[37], iar cantitativ la 150.000 de tone[38]. Principalii competitori sunt Coilprofil (Belgia), Lindab (Suedia), Ruukki (Finlanda), Arcelor Mittal Construction, Teraplast Bistrița și Isobau (Grecia)[38].

Piața produselor din gips carton[]

În anul 2007, piața produselor din gips carton a fost estimată la aproximativ 360 milioane de euro și un volum de 60 milioane de metri cubi, peste jumatate din piață fiind reprezentată de importuri[39]. În anul 2004, această piață a fost de 40 milioane euro, iar pentru 2005, estimarea era de 48 milioane euro[18].

Piața plăcilor de gips-carton a atins în anul 2007 un volum de 60-65 milioane mp, în vreme ce vânzările de ipsos au totalizat între 145.000 și 147.000 de tone[40].

Piața de polistiren[]

  • În perioada 2003-2008, piața de polistiren a crescut de zece ori în volum, cu un ritm anual de 60-70%, pe fondul exploziei pieței construcțiilor[41].
  • În 2008, efectele crizei de pe piețele financiare au redus avansul la circa 10%, până la un nivel de 3,3 milioane metri cubi și o valoare de circa 90 milioane de euro[41].
  • Printre cei mai importanți jucători de pe piața locală de polistiren expandat se numără Austrotherm, Arcon, Swisspor, care a achiziționat în anul 2008 compania Isopor Cluj-Napoca, Atlas Corporation și Europlast[41].

Piața de învelitori pentru acoperiș[]

  • Piața de învelitori pentru acoperiș a crescut în anul 2008 cu 18% la valoarea de 179 milioane euro și jucătorii din industrie se așteaptă ca în 2009 să se înregistreze o depreciere de 30% din cauza numărului redus de proiecte imobiliare ce au fost anunțtate pentru acest an[42].
  • Pentru anul 2005, piața era estimată la 70 milioane euro[18].
  • Jumatăte din valoarea vânzărilor de învelitori a fost realizată pe segmentul țiglei metalice, 16% sunt atribuite țiglelor ceramice, 15% țiglei de beton, 14% plăcilor ondulate bituminoase și 5% șindrilei bituminoase[42].
  • Principalii competitori de pe segmentul țiglelor metalice sunt Lindab, Megaprofil, Rautaruukki și ArcelorMittal Construction Romania[42].
  • Principalii producători de pe piața de țigle ceramice sunt Tondach și Siceram, diferența fiind acoperită din importuri[42].

Piața cimentului[]

  • Producția internă de ciment a ajuns în anul 2007 la 10 milioane de tone[43], iar în 2008 la 10,7 milioane de tone[44].
  • În anul 2009, producția internă de ciment a fost de 7,8 milioane tone, iar consumul de 8 milioane tone[45].
  • În anul 2004, piața cimentului a fost de 300 milioane euro, iar pentru 2005, estimarea era tot de 300 milioane euro[18].
  • În prezent piața de ciment este dominată de 3 mari producători: Holcim (Elveția), Lafarge (Franța) și HeidelbergCement (Germania), cu cote aproximativ egale[18].

Piața de var[]

În anul 2003, piața de var era evaluată la 1,1 milioane tone, respectiv 30 - 31 milioane euro anual[46].

Consumul de var a ajuns în anul 2008 la circa 1,6 milioane de tone[47].

Piața de mortar[]

  • Piața mortarelor uscate din România era evaluată în 2007 la circa 200 milioane euro, pentru anul 2008 fiind prognozată o creștere de 10–15%[48].
  • Consumul de mortare pentru tencuieli este de aproximativ 13 kilograme pe cap de locuitor pe an (2007)[49].
  • Capacitatea totală de producție pentru sectorul mortarelor a ajuns, în prezent (2008), la 700.000 t anual[50].
  • Pe acest segment sunt active circa 60 de companii[49].
  • Principalii concureți sunt Deutek, Henkel, Adeplast și Baumit[51].

Piața de adezivi[]

  • Piața adezivilor din România a avansat în anul 2007 cu 30%, la circa 120 milioane euro, pentru 2008 fiind estimat un nivel de 150 milioane euro[52].
  • În anul 2012, piața era estimată la circa 180 de milioane de euro.[53]
  • Piața sistemelor uscate de zidărie, în care adezivii au o pondere de peste 50%, a atins în anul 2007 un volum de aproximativ 1,3 milioane de tone și o valoare de circa 250 milioane euro, urmând să ajungă la 600 milioane euro în 2011[52].
  • Printre principalii jucători în domeniul adezivilor se numără Henkel, Baumit, Adeplast, Euro MGA, Baumix și Saint-Gobain Weber[52].

Piața de plăci ceramice[]

Piața de plăci ceramice a ajuns în 2007 la circa 220-240 milioane euro, în creștere cu circa 20%, iar în termeni cantitativi a atins nivelul de 35-40 milioane metri pătrați[54]. Piața de ceramică din România atinsese în 2005 circa 200 de milioane de euro, ajungând în 2006 la aproximativ 230 de milioane de euro[55].

În anul 2008, piața de plăci ceramice a ajuns la circa 186 de milioane de euro, fiind dominataă de importuri, care aveau o cotă de 70% din piață, cei mai mari importatori fiind Italia și Spania, unde se află cei mai mari producători de profil la nivel mondial[56].

În anul 2010, piața locală de plăci ceramice s-a ridicat, din punct de vedere cantitativ la 25 milioane metri pătrați[57].

Piața de prefabricate din beton[]

Vezi și: Pavaj#În România

Valoarea pieței de prefabricate din beton a fost în 2011 de aproximativ 90 milioane euro, în creștere cu circa 10% față de anul anterior, la un volum de aproximativ 13 milioane metri pătrați.[58]

Piața cofrajelor[]

În anul 2007, piața cofrajelor era evaluată la circa 40 milioane de euro, principalii concurenți fiind Peri, Doka, Meva, Faresin, Carmis, Andami, Baviera, Hunnebeck, Ulma Construccion[59]. În anul 2008, această piață a ajuns la valoarea de 60 milioane euro[60].

Piața de țevi din plastic[]

Vânzările de tubulatură din plastic din PVC (polivinilclorură) și PE (polietilenă) au fost estimate în anul 2008 la 125 de milioane de euro[61].

Piața de tubulatură PVC a fost estimată în anul 2008 la un volum de aproximativ 40.000 de tone, valoarea acesteia fiind de aproximativ 50 de milioane de euro, în timp ce piața de tubulatură PE s-a ridicat la o valoare de peste 70 milioane euro[8].

Piața de sticlă[]

  • Valoarea producției autohtone de sticlă a atins, în 2007, nivelul de 300 milioane euro, iar pentru anul 2008 se estimează o creștere de circa 7%[62].
  • Printre principalii producători de pe piață, se numără Saint-Gobain, Stirom, Gerom Buzău și GlassCorp[62].

Piața de vopsele[]

Piața de vopsele a avut în perioada 2004–2008, o creștere anuală de 10–20%.

Piața a atins, în anul 2008, o valoare de 160–190 milioane euro[63]. O altă estimare o situează la 200-220 milioane euro[64]. În anul 2009, piața de lacuri și vopsele a ajuns la circa 170-180 milioane euro, în scădere cu 25% față de 2008[65].

În anul 2013, piața de lacuri și vopsele era estimată la 155-160 milioane euro.[66]

Vopselele lavabile ocupă o pondere de aproximativ 80% din totalul produselor distribuite pe piață, diferența fiind reprezentată de lacuri și emailuri pe bază de solvenți[63].

Principalii producători locali sunt , Policolor, Fabryo Corporation, dufa Deutek, Sarcom, Atlas Corporation și Kober[63]. Akzo Nobel, cel mai mare producător din lume, este prezent prin importuri.

Piața spumelor poliuretanice[]

În anul 2008, piața spumelor poliuretanice a fost de 18 milioane euro, față de circa 15 milioane euro în 2007[67]. Principalii distribuitori de spume poliuretanice pe piața românească sunt Den Braven, Henkel, Selena și Soudal[67].

Piața de vată minerală[]

Piața de vată minerală era estimată la aproximativ 50-60 milioane euro în anul 2009[68].

Piata de vata minerala din sticla a scazut cu 50% de la debutul crizei, in anul 2008, la 15.000 de tone in volum, respectiv 15 milioane de euro, in valoare.[69]

Piața oțelului[]

  • În luna octombrie 2007 oțelul-beton se vindea cu 500 USD tona, crescănd până la 1.000 USD în aprilie 2008[70].
  • Piața de oțel-beton era de 1,2 miliarde de euro în 2007.[71]
  • Producția totală de oțel în anul 2009 a atins un minim de 2 milioane tone, estimarea pentru 2010 fiind 3 milioane tone[72].

În primul semestru al anului 2012, producția internă de oțel-beton a scăzut la 237.000 de tone, comparativ cu nivelul de 299.800 de tone în perioada similară a anului anterior.[23]

Echipamente termice[]

Piața echipamentelor termice este segmentată pe mai multe categorii de produse: microcentrale convenționale de apartament, microcentrale murale în condensație de putere medie (pentru case și vile), cazane pe combustibil solid (lemn), cazane de pardoseală în condensație (pentru construcții civile mai mari și industriale), cazane cu arzător și cameră de ardere presurizată de putere mare și pompe de caldură și colectori solari (energii regenerabile)[73].

În anul 2009, piața de echipamente termice destinate retailului a scăzut cu 40% față de 2008, până la circa 100 milioane de euro[73].

Piața de radiatoare[]

Piața locală de radiatoare de tip panou a fost evaluată la 1,8 milioane de unități în 2008 pe baza importurilor și a productiei locale, estimata la 250.000 de unitati și asigurata de Mirex din Tulcea, Radox din Bucuresti și Nessli din Giurgiu[74]. Valoarea pietei este de peste 70 mil. euro[74].

Piața de imobiliare[]

Volumul principalelor tranzacții imobiliare realizate în perioada ianuariemartie 2008 în România a fost de 119 milioane euro, ceea ce reprezintă o scădere de 68% față de aceeași perioadă a anului precedent[75].

Valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare din România realizate în perioada ianuarie - iunie 2008 a fost de circa 29,3 miliarde lei (8 miliarde euro)[76].

În primul trimestru al anului 2009 s-au realizat 78.321 de tranzacții imobiliare, cu peste 45.000 mai puține decat în același trimestru al anului 2008 când s-au realizat 123.392 de tranzacții[77].

Comparație a prețului mediu al unui apartament cu două camere, în euro (iunie 2008)[78].

Oraș Preț
București 80.000 - 120.000
Cluj-Napoca 75.000 - 95.000
Constanța 60.000 - 90.000
Sibiu 60.000 - 90.000
Timișoara 50.000 - 80.000

Numărul locuințelor terminate în anul 2004 a fost de 29.957, mai mare cu 2.142 locuințe comparativ cu nivelul din anul 2003[18].

În anul 2008 existau, la nivel național, aproximativ 85.000 de blocuri, din care trei sferturi aveau nevoie urgent de lucrări de reparații și rabilitare termică[79]. În anul 2009, numărul de blocuri era estimat la 89.000[80]

În august 2016, aproximativ 1,28 de milioane de locuințe din țară erau goale, iar procentul locuințelor vacante, de 16%, se număra printre cele mai ridicate din lume.[81]

Locuințe pentru închiriere[]

România se plasează pe primele locuri în Europa după numărul de locuințe proprietate privată, cu o pondere de peste 90% în fondul locativ al țării în anul 2011[82]. Circa 1,6 milioane de locuințe din România sunt închiriate, adică un procentaj de 20% din întregul fond locativ al țării[82]. Datele statistice oficiale relevă însă că doar 4%-7% din total sunt închiriate, diferența fiind pusă pe seama imensei evaziuni fiscale cu care se confruntă acest sector[82].

Piața de evaluare imobiliară[]

Piața de evaluare imobiliară este estimată la 30 milioane euro în anul 2008[83].

Piața de arhitectură[]

Piața locală de arhitectură și de proiectare s-a ridicat la aproape 200 de milioane de euro la nivelul anului 2013, față de un maxim de aproape 500 de milioane de euro în 2008.[84][85]

Vezi și[]

Note[]

  1. a b c Piata de tamplarie termoizolanta va inregistra in prima parte a anului o scadere de pana la 40%, Accesat la 23 aprilie 2009
  2. Fondurile de investitii, cu ochii pe sanatate si FMCG, Accesat la 25 iunie 2008
  3. Piata constructiilor ar putea scadea cu 15-20%, 04.06.2009, zf.ro, accesat la 14 martie 2010
  4. ARACO: Piața construcțiilor s-ar putea comprima cu 40% în acest an, capital.ro, accesat la 3 iunie 2010
  5. Construcțiile duduie doar în statistici, 8 martie 2012, Diana State, Adevărul, accesat la 9 martie 2012
  6. Cover story: Primul greenfield din ultimii 60 de ani, 25.09.2008, zf.ro, accesat la 19 martie 2010
  7. Gandul: Mai este nevoie de 170.000 muncitori in domeniul constructiilor, 19.12.2007, zf.ro, accesat la 19 martie 2010
  8. a b Tubulatura: Tevi pentru stat, 28.05.2009, zf.ro, accesat la 26 martie 2010
  9. Ce suprafaţă trebuie să aibă casa ta. Statul nu va mai autoriza construcţia de locuinţe cu suprafeţe sub limita legii, 9 august 2016, Adina Vlad, Adevărul financiar
  10. INS: S-au construit mai multe locuințe în 2007 decât în 2006
  11. România are un deficit de peste 170.000 de muncitori în construcții
  12. a b Halele industriale urca businessul Ruukki in 2010, Accesat la 24 aprilie 2009
  13. Energoconstructia, afaceri de 50 milioane de euro in 2006, 12 septembrie 2007, standard.money.ro, accesat la 7 februarie 2010
  14. Locuințele din România oferă cele mai proaste condiții de trai, din UE - INFOGRAFIE, 7 noiembrie 2016, Raluca Florescu, Adevărul, accesat la 9 noiembrie 2016
  15. Investitiile vor creste afacerile Bricostore in 2008, Accesat la 2 aprilie 2009
  16. a b Piața materialelor de construcții a scăzut în acest an cu circa 20%, la 4,5-5 miliarde de euro, 10.12.2009, bursa.ro, accesat la 8 ianuarie 2010
  17. APMC: Piața materialelor de construcții va scădea cu un miliard de euro în 2010 (VIDEO), 10 Dec 2009, money.ro, accesat la 16 ianuarie 2010
  18. a b c d e f g h Piata materialelor, 5 miliarde de euro, 26 Mai 2005, wall-stret.ro, accesat la 6 februarie 2010
  19. Made in Romania: harta fabricilor de materiale de construcții, 5 iulie 2012, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la 25 noiembrie 2014
  20. a b Marcom si-a dublat afacerile in 2007, la 90 milioane de euro, accesat la 15 aprilie 2009
  21. Utilaje: Mari dar putine, 27 mai 2009, Catalin Lupoaie, Ziarul financiar, accesat la 25 noiembrie 2014
  22. a b c d e Piata de utilaje de constructii se intoarce cu trei ani in urma, 10 mai 2009, Catalin Lupoaie, Ziarul financiar, accesat la 25 noiembrie 2014
  23. a b c Paradox imobiliar: Piața rezidențială scade, materialele de construcții se scumpesc, 12 septembrie 2012, Alexandru Urzică, Capital, accesat la 22 noiembrie 2014
  24. Consum record de caramizi, 31 ianuarie 2008, Catalin Lupoaie, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014
  25. Cum s-a restructurat Somaco, un producator de BCA cumparat chiar inainte de momentul Lehman Brothers, 9 Iunie 2010, wall-street.ro, accesat la 9 iunie 2010
  26. Producătorii de BCA speră doar la stagnare, în condițiile în care construcția de locuințe nu își revine, 18 iunie 2012, Ioan Dornescu, Ziarul financiar, accesat la 27 iunie 2012
  27. a b Businessul Prefabricate Vest se apropie de 40 milioane de euro in 2009, standard.ro, accesat la 15 mai 2009
  28. Elpreco stagneaza in T1, dar isi mentine estimarile de crestere, standard.ro, accesat la 15 mai 2009
  29. a b c Consumul de BCA inghite toata productia, 29 mar 2007, zf.ro, accesat la 12 august 2010
  30. Businessul cu BCA ruleaza 140 mil. euro cu marje de profit de 30-40%, 17 nov 2006, zf.ro, accesat la 12 august 2010
  31. Paradox imobiliar: Casele se ieftinesc, materialele de construcții se scumpesc, 12 Decembrie 2011, Alexandru Urzică, capital.ro, accesat la 11 decembrie 2011
  32. a b c d Cum afecteaza criza piata de tamplarie termoizolanta din Romania, 23 Februarie 2009, wall-street.ro, accesat la 21 februarie 2010
  33. Piața de termopane se înjumătățește în 2010, 14 Dec 2009, money.ro, accesat la 16 ianuarie 2010
  34. a b Piata termopanelor se intoarce in urma cu 5 ani, Accesat la 23 aprilie 2009
  35. a b Termopane de 800 de milioane de euro, 26 Iunie 2006, wall-street.ro, accesat la 21 februarie 2010
  36. a b c Piata panourilor-sandwich, prima scadere in 15 ani, accesat la 24 aprilie 2009
  37. Businessul Ruukki, plus 40% in 2008, accesat la 24 aprilie 2009
  38. a b Coilprofil ingheata investitiile, la afaceri in stagnare, 06.02.2009, zf.ro, accesat la 15 martie 2010
  39. Piata produselor din gips carton va trece de 400 mil. euro in acest an, 4 Iunie 2008, wall-street.ro, accesat la 5 februarie 2010
  40. Investitii: Rigips: 10-11 mil. ? in dezvoltarea afacerii, 26.06.2008, zf.ro, accesat la 2 martie 2010
  41. a b c Vanzarile de polistiren au stagnat in T1, dar producatorii isi mentin sperantele de crestere, accesat la 21 aprilie 2009
  42. a b c d Jucatorii: Piata de invelitori ar putea scadea in acest an la 130 mil. euro, accesat la 21 aprilie 2009
  43. Vanzarile de ciment din Romania au crescut cu 18%, in primul trimestru al anului 2008
  44. Angajati-va in ciment! Salariul minim porneste de la 1.500 de lei, 5 Martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 august 2010
  45. CIROM: Consumul de ciment a scăzut cu 30% anul trecut, 4 martie 2009, mediafax.ro, accesat la 6 martie 2010
  46. Carmeuse cumpara inca o fabrica de var de la HeidelbergCement, 17 feb 2004, zf.ro, accesat la 11 iulie 2010
  47. Grupul belgian Carmeuse nu mai investeste in noi fabrici. „Productia este dubla fata de cerere”, 24.11.2009, zf.ro, accesat la 23 martie 2010
  48. Costurile mici de productie cresc vanzarile AdePlast, accesat la 25 aprilie 2009
  49. a b Adeplast: Vrem 20 mil. euro din listare pentru productie, Accesat la 25 aprilie 2009
  50. AdePlast isi dubleaza productia, Accesat la 25 aprilie 2009
  51. dufa DEUTEK se extinde pe adezivi, Accesat la 25 aprilie 2009
  52. a b c Businessul cu adezivi Henkel se apropie de 100 mil. euro, accesat la 25 aprilie 2009
  53. Ușor avans datorită noilor fabrici și termoizolării, 26 aprilie 2012, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la 26 mai 2012
  54. Delta Distribution, afaceri mai mari cu 50, 31.01.2008, zf.ro, accesat la 24 martie 2010
  55. Pazo Grup va importa gresie si faianta de 2,5 milioane euro in 2006, 15 Noiembrie 2006, wall-stret.ro, accesat la 17 august 2010
  56. Distributie: Insolventa, antidot la criza, 25 mar 2009, Catalin Lupoaie, zf.ro, accesat la 19 octombrie 2011
  57. Gresie și faianță de peste 20 mil. euro de la bulgari, 24 mai 2011, zf.ro, accesat la 19 octombrie 2011
  58. Pavajele, o piață pe plus: românii țin la curtea lor și în criză, 11 iunie 2012, Ioan Dornescu, Ziarul financiar, accesat la 25 noiembrie 2014
  59. Aglomeratie pe piata cofrajelor, 29 Februarie 2008 , wall-street.ro, accesat la 4 martie 2010
  60. Germanii de la Hunnebeck au preluat un furnizor de cofraje pentru Bechtel, 12 mar 2009, zf.ro, accesat la 8 iulie 2010
  61. Producatorii de tevi din plastic spun ca 2009 este "un an pierdut" si ca nici anul viitor nu arata mai bine, 27.10.2009, zf.ro, accesat la 21 martie 2010
  62. a b Investitii Saint-Gobain de 30 mil. €, accesat la 26 aprilie 2009
  63. a b c Piata vopselelor scade prima oara in ultimii 16 ani, accesat la 23 martie 2009
  64. Vopselele ieftine si cele premium, cele mai cerute in criza, accesat la 23 aprilie 2009
  65. Germanii de la Meffert se reîntorc după cinci ani cu vopselele Düfa, 11 august 2010, zf.ro, accesat la 12 august 2010
  66. Policolor incepe in toamna constructia fabricii din Vestul Capitalei, 30 aprilie 2014, Patrick Vrabie, wall-street.ro, accesat la 30 aprilie 2014
  67. a b Afacerile Den Braven s-au majorat cu 44% de la inceputul anului, 31.03.2008, zf.ro, accesat la 24 februarie 2010
  68. Knauf Insulation, crestere de 20% in 2009, 29 aprilie 2009, Diana Gradinaru, standard.ro, accesat la 20 iulie 2011
  69. Spaniolii de la Ursa au vrut sa construiasca o fabrica de vata minerala din sticla in Romania, inainte de criza. Astazi ar fi n, 28 aprilie 2014, Patrick Vrabie, wall-street.ro, accesat la 29 aprilie 2014
  70. Monopolul rusesc pe oțel-beton scumpește casele cu 10.000 de euro
  71. Oligarhul Zyuzin face legea in constructiile din Romania
  72. Siderurgiștii stau la mâna ajutoarelor promise în industria auto, 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010
  73. a b Piata de centrale termice si-ar putea relua cresterea in acest an, 18 August 2010, wall-stret.ro, accesat la 19 august 2010
  74. a b Rettig, cel mai mare importator local de radiatoare, si-a bugetat vanzari de 13 mil. euro, 04.03.2009, zf.ro, accesat la 4 martie 2010
  75. Volumul tranzactiilor imobiliare din Romania a scazut in trimestrul I cu 68%, la 119 mil euro
  76. Tranzactii imobiliare de 8 mld. euro in prima jumatate a anului, 27.07.2008, zf.ro, accesat la 26 tmartie 2010
  77. Cotidianul: Numarul tranzactiilor imobiliare, in scadere cu 45.000 fata de 2008, accesat la 25 aprilie 2009
  78. Decalajul intre orase mai mare la noi decat la altii, Accesat la 27 iunie 2008
  79. Selena Romania: Piata materialelor de izolatii si etansari va creste cu maxim 5% in contextul crizei actuale, 29 Octombrie 2008, wall-street.ro, accesat la 24 februarie 2010
  80. Reabilitare termică făcută repede și la suprafață, 21 Ianuarie 2009, Teodora Trandafir, Dollores Benezic, evz.ro, accesat la 18 decembrie 2011
  81. Milioane de locuințe rămân goale în urma depopulării masive a României, 18 august 2016, Alexandru Urzică, Capital, accesat la 19 august 2016
  82. a b c De ce nu se construiesc locuințe pentru închiriere în România, 25 Noiembrie 2011, Alexandru Urzică, capital.ro, accesat la 25 noiembrie 2011
  83. Evaluarea imobiliara: 30 mil. € in 2008, 11 martie 2008, businessmagazin.ro, accesat la 14 martie 2010
  84. Arhitectura, o miză de 200 de milioane de euro anual: „În boom se lucra destul de haotic, acum avem mai mult timp pentru a face proiectele în detaliu“, 22 iunie 2015, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la 23 iunie 2015
  85. Jucătorii din arhitectură se bat pe o piață de 200 mil. €, unde marja de profit este de 16%, 20 aprilie 2015, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la 23 iunie 2015

Legături externe[]

Format:Economia României

Note[]

Advertisement