România
Don't have an account?
Register
România
Advertisement
Register
România
România
1.865
pages
in: Pagini cu erori de citare, Pagini ce folosesc legături automate către ISBN, Oraşe în judeţul Cluj,
and 6 more

Câmpia Turzii

Sign in to edit
Câmpia Turzii
Stema Câmpia Turzii
Stemă
Dispunerea Câmpiei Turzii în România
Coordonate: 46°32′00″N 23°52′00″E / 46.533333, 23.866667Coordonate: 46°32′00″N 23°52′00″E / 46.533333, 23.866667
Ţară România
Judeţ Cluj
Statut Municipiu
Guvernare
 - Primar Format:PrimarClujRO (Format:Polparty)
Suprafaţă
 - Total 23,78  km²
Altitudine 300 m.d.m.
Populaţie (1 iulie 2007 [1])
 - Total 26.377 locuitori
 - Densitate 1.129 loc./km² 
Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x64[2]
Site: Site oficial (ro)


Câmpia Turzii [3] (în maghiară Aranyosgyéres, în germană Jerischmarkt sau Gieresch) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România, situat pe lunca râului Arieş. Localitatea se situează la câţiva kilometri sud-est de municipiul Turda şi la 40 km de Cluj-Napoca şi s-a format sub numele actual în 1925, prin unirea satelor Ghiriş-Arieş şi Ghiriş-Sâncrai.

În perioada interbelică, sediul unei Plăşi [4] din judeţul Turda.

Etimologie[]

Denumirile anterioare Câmpiei Turzii au evoluat de-a lungul timpului astfel: Ghiriş-Sâncrai: 1219 = Villa Sancti Regis (satul regelui sfânt); sec.XIV = Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly; sec.XV-XVI = Poss(essio) Zenthkyral, Zentkjraly; 1661 = Gyéres-Szent-Király; 1733 = Szent-Király; după 1830 = Sâncraj(u), Ghiriş-Sân-Craiu, Sâncraiu, Ghiriş Sân-Craiu; după 1 decembrie 1918 = Ghiriş-Sâncrai (sân = sfânt, crai = rege).

Ghiriş-Arieş: 1292 = Terra Gerusteleke (Pamântul lui Gerus); sec.XIV = Poss(essio) Gerusteleke, Terra Gerustelke; sec.XV-XVI = Terra Geres, Poss(essio) Gyerys, Gyeres; sec.XVII-XVIII = Gheres, Girisch, Aranyos Gyéres; sec.XIX = Gyirischu, Ghirişiu de Arieş, Ghiriş, Aranyosgyerés; 1904 = Ghiriş-Arieş; după 1 decembrie 1918 = Ghiriş-Arieş.

Istoric[]

Cele mai vechi dovezi ale prezenţei omului pe aceste meleaguri datează din Neoliticul timpuriu (6500-3000 î.C.). Aceste urme constă din obiecte de piatră cioplită, descoperite pe malul stâng al Arieşului, între Valea Sărată şi CERCON Arieşul S.A. (fosta "Industria de Lut S.A.").

Din faza de tranziţie de la Neoliticul târziu la epoca timpurie a bronzului (1900-1700 î.C.) datează un mormânt tumular [5], descoperit in zona staţiei de transformatoare electrice şi a racordului CFR dintre Turda şi Războieni, cercetat parţial în 1967. Mormântul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cca 50 m, înălţimea cca 2 m), acoperă o groapă mortuară (în care s-a găsit scheletul unui bărbat înalt si robust) şi a fost atribuit unor triburi de păstori nomazi, originari din stepele nord-pontice[6], fiind un unicat în Transilvania.

Din perioada dacică s-au descoperit la Poiana (cartier turdean, la vest de Câmpia-Turzii) podoabe de argint, brăţări spiralice cu extremităţi ornamentate în formă de cap de şarpe şi coliere de sârmă răsucită, iar la marginea drumului Viişoara-Boian vase de lut ornamentate.

Perioada romană[]

Nu s-au descoperit urme din perioada stapânirii romane (106-274 d.C.), desi nu departe era situat importantul castru roman Potaissa (azi Turda). Peste actualul teritoriu al Câmpiei-Turzii trecea un drum roman, care pleca de la Potaissa spre Mureşul superior şi se întâlnea cu drumul roman ce mergea de la „Salinae” (azi Ocna Mureş) spre satul Gligoreşti. Nu s-au găsit la Câmpia-Turzii din păcate urme sigure ale acestui drum. Ceva mai la sud, pe teritoriul satului Călăraşi, a fost identificată o porţiune a unui alt drum roman, ce unea Potaissa (azi Turda) cu Apulum (azi Alba Iulia).

Din epoca postromană s-au găsit mai multe dovezi arheologice în împrejurimi (la Turda şi la Urca). Din perioada marilor migraţii ale popoarelor este atestată trecerea prin zonă a Avarilor [7].

Evul mediu[]

Cea mai veche informaţie scrisă şi păstrată despre Câmpia-Turzii se referă la satul Ghiriş-Sâncrai şi se află într-un document redactat în anul 1219 de cancelaria regală a Ungariei. Este vorba de actul de donaţie al regelui ungar Andreas II (1205-1235) în favoarea canonicilor Episcopiei Catolice din Esztergóm (Ungaria), prin care le era donat "un pământ în partea din Ardeal care se cheamă Vinţ" (azi Unirea, lângă Ocna Mureş). Unul dintre reperele de hotar care delimita acel teren se afla "pe drumul de lângă hotarul satului Chiend" (azi Plăieşti), în satul Villa Sancti Regis (satul regelui sfânt, mai târziu numit Ghiriş-Sâncrai). Ghiriş-Sâncrai era deci la acea dată domeniu de coroană.

Cel dintâi certificat de atestare al satului învecinat Ghiriş-Arieş este datat 1292, fiind un înscris prin care capitlul[8] Episcopiei catolice din Alba-Iulia confirma ca Paul si Petru, fiii nobilului Gerus din Ghiriş-Arieş au vândut comitelui Ioan, fiul lui Urkund, nobil de Tordalaka (această mică aşezare medievală din apropiere nu mai există) pentru 30 de mărci un „pământ numit Terra Gerusteleke” (pământul lui Gerus), aflat în Comitatul Turda, „circa undam fluvii Aranias” („aproape de râul Arieş”) "cu toate folosinţele sale". Inceputurile celor 2 sate apropiate trebuie căutate anterior datării lor documentare [9].

În registrul de dijme papale dintre anii 1332-1337 figurează numai satul Ghiriş-Sâncrai (Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly) [10]. În Ghiriş-Sâncrai exista deci o parohie romano-catolică, cu o populatie probabil formată din mai multe nationalităţi. În aceiaşi perioadă, Ghiriş-Arieş era locuit majoritar de români ortodocşi. În anul 1610 Ghiriş-Arieş a fost ridicat printr-o decizie a principelui Ardealului Gabriel Báthory (1608-1613) la rangul de târg, cu ocazia donării acestui domeniu (Gheres, Girisch) unui număr de 58 militari din garda princiară (care i-au salvat viaţa) şi înnobilării acestora. Domeniul cuprindea: satul şi castelul Aranyos-Gyéres [11], precum şi satele Tăureni, Tritenii de Sus, Tritenii de Jos, Iacobeni, Coc şi Boian. Ghiriş-Arieş a devenit târg si colonie militară, în timp ce Ghiriş-Sâncrai a rămas mai departe un sat cu economie feudală şi cu servituţi iobăgeşti. După 1763 Ghiriş-Arieş decade treptat, fiindu-i anulate drepturile şi privilegiile. În secolul XVIII castelul Ghiriş-Arieş a fost folosit drept cantonament militar şi sediu al grănicerilor. Ruinele sale se mai vedeau încă la mijlocul secolului XIX.

Bisericile româneşti (din lemn [12]) sunt atestate documentar pentru prima dată in anul 1733 (Ghiriş-Sâncrai) şi 1750 (Ghiriş-Arieş), dar construcţia lor se presupune că a fost mai devreme. Recensământul din anii 1784-1787 consemnează următorul număr de case: Ghiriş-Arieş = 101, Ghiriş-Sâncrai = 75. Un recensământ ulterior (1857) a consemnat următoarea situaţie a caselor: Ghiriş-Arieş = 246, Ghiriş-Sâncrai = 103.

Fișier:CampiaTurziiCasteleVechi.jpg

Vechile castele (conacuri) din Câmpia Turzii

În anul 1861, când localităţile privilegiate îşi redobândesc autonomia, Ghiriş-Arieşului i s-au restituit parţial privilegiile avute înaintea revoluţiei din 1848. În anul 1867 Ghiriş-Arieş trece din nou în rândul aşezărilor rurale cu statut de comună. Acest statut îl va păstra până în anul 1925, anul creerii comunei Câmpia-Turzii. În anul 1873 se dă în funcţiune linia ferată Războieni - Ghiriş-Arieş - Cluj. Calea ferată Câmpia Turzii-Turda s-a inaugurat la data de 19 iunie 1885.

În anul 1879 se construieşte o nouă şcoală românească în Ghiriş-Arieş, pe fundaţia unei şcoli mai vechi (azi Dispensarul TBC al Policlinicii). Între anii 1896-1898 se ridică Biserica Romano-Catolică din Ghiriş-Sâncrai. În 1898 comuna Ghiriş-Arieş dispunea de 321 case, iar satul învecinat Ghiriş-Sâncrai de 123 case. În 1907-1908 se construieşte în apropiere de Ghiriş-Arieş prima fabrică din zonă („Industria de lut S.A.”, azi: CERCON Arieşul S.A.). În anii 1910-1912 se ridică în Ghiriş-Arieş o Biserică Greco-Catolică din cărămidă, pe locul uneia mai vechi din lemn.

Perioada interbelică[]

La Ghiriş-Arieş existau in anul 1920 (înaintea Reformei Agrare din 1921) trei mari latifundiari: Betegh Miklos, Statul Român (proprietar de drept al unei foste moşii a Statului Austro-Ungar) şi Parohia Reformată-Calvină. La Ghiriş-Sâncrai existau de asemenea trei mari latifundiari: Betegh Miklos şi soţia, văduva contelui (gróf) Bethlen Bálint (n. 1856, Beclean - d. 1913, Budapesta; căsătorit cu contesa Uzon Adalberta Béldi în 1882 la Cluj; contesa (n. 1863, Cluj - d. 1946, Budapesta) şi Illyés Olga (cu reşedinţa în Sâncraiul de Mureş). Chiar şi dupa Reforma Agrară din 1921, marii proprietari de pamânt au continuat să existe la Câmpia Turzii. Contele Bethlen Ödón îşi avea cea mai mare parte a moşiilor la Urca.

În 1921 Ghiriş-Arieş avea 364 case, iar Ghiriş-Sâncrai 119 case. Construirea fabricii „Industria Sârmei S.A.” în anul 1920 a contribuit esenţial la dezvoltarea comunei Ghiriş-Arieş. Tot în anul 1920 începe introducerea gazului metan în locuintele acestei comune.

Unificarea celor 2 localităţi (Ghiriş-Arieş cu Ghiriş-Sâncrai) a avut loc oficial în anul 1925, localitatea luând numele de comuna "Câmpia-Turzii", prin Decretul regal nr.2456 din 25 septembrie 1925. Unificarea a fost programată din 1924, când ordinul nr. 360 al primpretorului plasei Turda decidea unirea dintre comunele Ghiriş-Arieş, Ghiriş-Sâncrai şi Agârbiciu (actuala Viişoara). Consiliul comunal a acceptat unirea primelor două, nu însă şi pentru Viişoara, întrucât "terenul dintre localităţi este inundabil şi, deci, impropriu construcţiilor de locuinţe, apoi Agârbiciu, fiind comună săracă, prin unificare ar fi o povară pentru Ghiriş"[13].

În anul 1930 se ridică o Biserică Greco-Catolică din cărămidă în cartierul Sâncrai (fost Ghiriş-Sâncrai), pe locul unei biserici mai vechi din lemn. În acel an în Câmpia-Turzii existau 797 clădiri. Stadionul sportiv s-a inaugurat în anul 1938, iar Palatul Culturii (ulterior numit Clubul Muncitoresc) în 1945 (construcţie impozantă, începută în 1942). Între 1943-1950 s-a construit Biserica Ortodoxă din centru.

Monumente istorice[]

Următoarele obiective istorice din oraşul Câmpia Turzii au fost înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj [14], elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004:

  • Tumulii din punctul “Izvorul Fizeş”.
  • Tumulii din punctul “Elecfalva”.
  • Necropola din sec.VII (epoca migraţiilor) de pe fosta proprietate Betegh.

Stema municipiului[]

Se compune dintr-un scut despicat în două câmpuri de către un brâu argintiu (semnificând râul Arieş). În câmpul de jos, pe un fond roşu, este reprezentată o oală de turnat oţel, argintie, iar dedesubt două spice de grâu aurii. Câmpul superior este tăiat in două cartiere. Primul cartier, pe fond albastru, include două săbii încrucişate, cu vârfurile în sus (exprimă simbolic luptele pentru apărarea zonei). În cel de al doilea cartier, pe fond auriu, este un pergament desfăşurat, de culoarea argintului, cu cifrele 1219 (anul primei atestări documentare a localităţii). Deasupra scutului se află o coroană murală, argintie, formată din cinci turnuri crenelate (simbolizează faptul că aşezarea este un centru urban ridicat la rang de municipiu).

Administraţie şi politică[]

Câmpia Turzii a devenit prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 [15] centru administrativ, respectiv sediu de plasă (una din din cele 6 plase ale judeţului Turda). Conform recensământului populaţiei României din 29 decembrie 1930, plasa Câmpia Turzii cuprindea 19 comune: Boian, Călăraşi, Câmpia Turzii (sediul plasei), Ceanu Mare, Coc, Gligoreşti, Gura Arieşului, Iacobeni, Inoc, Luna, Lunca Mureşului, Luncani, Poiana (azi cartier al municipiului Turda), Războieni-Cetate, Tritenii de Jos, Tritenii de Sus, Unirea, Urca, Viişoara. Judeţul Turda şi - implicit - plasa Câmpia Turzii, au fost desfiinţate odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

La data de 8 mai 1946 Câmpia Turzii a fost declarată comună de categoria I, la data de 1 august 1952 oraş, iar la data de 11 noiembrie 1998 municipiu.

Personalităţi[]

  • Teodor Murăşanu, profesor şi scriitor
  • John Paget, aristocrat englez, latifundiar
  • Ionel Floaşiu, inginer, promotorul vieţii culturale interbelice
  • Virginia Ruzici, tenismena.
  • Andra Mihai, cântăreaţă.

Demografie[]

Format:Demografie/Câmpia Turzii

Conform datelor înregistrate la recensământul populaţiei din 2002, Câmpia Turzii număra 26.823 locuitori. De-a lungul timpului populaţia localităţii a evoluat astfel:

Recensământul[16] [17] Structura etnică
Anul Populaţia Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1.784[18] 1.037
1.850[19] 1.655 956 498 3 198 0
1.880 1.833 832 760 22 219
1.890 2.244 1.006 970 17 251
1.900 2.404 1.184 1.068 8 144
1.910[20] 2.519 1.194 1.125 88 112
1.920 2.754 1.243 982 15 514
1.930[21] 4.124 2.094 1.463 107 227 233
1.941 5.759 4.033 1.196 124 406
1.956 11.514 9.168 2.135 81 79 51
1.966 17.457 14.671 2.601 73 98 14
1.977 22.409 19.163 2.870 64 288 24
1.992 29.307 26.415 2.694 30 162 6
2.002 26.823 23.346 2.190 22 1.250 15

Structura confesională[]

Recensământul[16][22] Structura confesională
Anul Total Ortodocşi Greco-catolici Romano-catolici Reformaţi Evanghelici Unitarieni Mozaici Baptişti Penticostali Adventişti Alţii
1.850 1.655 3 1.057 43 548 1 3 0
1.857 1.555 1 983 50 517 1 3 0
1.869 1.458 8 885 63 491 1 6 4 0
1.880 1.833 55 904 120 685 6 15 48 0
1.890 2.244 30 1.036 175 900 10 27 66 0
1.900 2.404 24 1.175 141 920 10 49 84 1
1.910 2.519 17 1.295 86 1.014 7 8 92 0
1.930 4.124 212 1.909 363 1.305 31 92 208 1 3
1.992 29.307 22.769 1.401 551 2.421 7 65 238 824 154 877
2.002 26.823 21.822 644 364 1.896 3 43 6 219 876 137 813

Viaţa religioasă[]

Lăcaşuri de cult[]

  • Biserica Romano-Catolică, str. 1 Decembrie 1918 nr.28 (cartierul Sâncrai).
  • Biserica Reformată-Calvină, Piaţa Mihai Viteazu nr.1.
  • Biserica Greco-Catolică (după 1948 Ortodoxă I), str. Laminoriştilor nr.30 (colţ cu str. George Coşbuc).
  • Biserica Ortodoxă II, Piaţa Mihai Viteazu nr.9 (în centru, lângă “Casa de Cultură Ionel Floaşiu”).
  • Biserica Greco-Catolică (după 1948 Ortodoxă III), str. 1 Decembrie 1918 nr.57 (cartierul Sâncrai, aproape colţ cu str. Axente Sever).
  • Biserica Ortodoxă IV, aproape de str. Nicolae Titulescu (cartierul Şarât).
  • Biserica Ortodoxă V, str. Gh.Bariţiu (cartier Blocuri).
  • Capela Ortodoxă, str. A.Mureşanu (fără număr, lângă casa nr.19), aproape colţ cu str. Avram Iancu (cladirea capelei e lipită de Policlinică şi a fost construită pentru bolnavii de la spital).
  • Biserica Greco-Catolică nouă (2000-2008), la marginea parcului între str. Laminoriştilor şi str. Băii.
  • Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea (1992), str. Horea nr.19.
  • Biserica Baptistă, str. Păcii nr.14 (colţ cu str. 1 Decembrie 1918) (credincioşi români).
  • Biserica Baptistă, str. A.I.Cuza nr.32 (aproape colţ cu str. G.Bariţiu) (credincioşi maghiari).
  • Biserica Penticostală Betania, str. I.Raţiu nr.59 (aproape colţ cu str. Călăraşilor, cartierul Şarât).
  • Biserica Penticostală Betel, str. T.Vladimirescu nr.14 (cartierul Sâncrai).
  • Biserica Penticostală (Aleea Teilor fără număr, la marginea parcului mare) (credincioşi rromi).
  • Casa de rugăciuni a unui cult neoprotestant, str. I.Raţiu nr.24 (colţ cu str. N.Bălcescu).
  • Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. I.Raţiu nr.20.

Case parohiale[]

  • Romano-Catolică: str. 1 Decembrie 1918 nr.26.
  • Ortodoxă: str. A.Muresanu nr.17 (aparţine Bisericii Ortodoxe I, str. Laminoriştilor nr.30).
  • Ortodoxă: str. 1 Decembrie nr.15 (aparţine Bisericii Ortodoxe II, Piaţa Mihai Viteazu nr.9).
  • Protopopiatul „Arieş“ al Bisericii Greco-Catolice: str. Tudor Vladimirescu 13 (parohii: Câmpia Turzii, Ceanu Mare, Luna, Măhăceni, Podeni).

Obiective turistice[]

Pentru detalii, vezi: Lista locurilor în Câmpia Turzii.
  • Conacul Paget
  • Conacul Szentkereszty-Bethlen
  • Conacul din str.Teilor nr.10
  • Biserica Reformată-Calvină din Câmpia Turzii
  • Biserica Romano-Catolică din Câmpia Turzii
  • Biserica Greco-Catolică din Câmpia Turzii (Ghiriş-Arieş)
  • Biserica Greco-Catolică din Câmpia Turzii (Ghiriş-Sâncrai)
  • Biserica Ortodoxă din Câmpia Turzii

Cimitire[]

  • Cimitirul de la vest de str. Iancu Jianu este romano-catolic, greco-catolic şi reformat. Cimitirul de la est de str. Iancu Jianu este ortodox.
  • Cimitirul Eroilor din Câmpia Turzii. Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1944, este amplasat între străzile Gheorghe Bariţiu – Eroilor – Griviţei şi Ardealului. Suprafaţa acestuia este de 1.205 mp. În cimitir sunt înhumaţi 320 eroi, din care 254 necunoscuţi şi 66 cunoscuţi, în morminte individuale şi comune.

Vezi şi[]

  • Lista locurilor în Câmpia Turzii

Galerie cu fotografii[]

  • Galerie de fotografii (statui si monumente din Câmpia Turzii)

Referinţe[]

  • Câmpia Turzii - Studiu monografic, Mircea N. Nemeş et al, Societatea Culturală „Câmpia Turzii” - 775, 1994.
  • Câmpia Turzii - Istorie, Cultură, Civilizaţie, Mircea N. Nemeş et al, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998.
  • Câmpia Turzii – O istorie a municipiului în date de bază, Mircea N. Nemeş şi Emil Bujor, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 973-647-456-9.
  • Mărturii, Ionel Floaşiu, Casa de Editură Paradigma, Cluj-Napoca, 2008, ISBN 978-973-88567-5-2

Legături externe[]

Oraşe înfrăţite[]

Note[]

  1. ↑ „Populaţia la 1 iulie 2007, pe localităţi” (în română). INSSE. 4 aprilie 2008. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia_stab_1%20iulie2007.htm. Accesat la 4 aprilie 2008. 
  2. ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
  3. ↑ Trupul lui Mihai Viteazul nu este îngropat, cum uneori eronat se afirmă, la Câmpia Turzii, ci la cca 3 km sud de oraşul învecinat Turda.
  4. ↑ Plasă: subdiviziune a unui judeţ, în vechea împărţire administrativă a ţării.
  5. ↑ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălţau deasupra mormintelor.
  6. ↑ Pont: zona situată la nord de Marea Neagră.
  7. ↑ În cartierul Şarât din Câmpia-Turzii s-au descoperit in anul 1912 morminte avare, cu schelete de oameni şi de cai, precum şi un inventar funerar auxiliar.
  8. ↑ Capitlu = instituţie care conducea activitatea unei biserici sau unei mănăstiri catolice. A fost organizată în secolul VIII, iar în secolele XII-XIII s-a generalizat în toată Europa catolică.
  9. ↑ Anii primelor atestări istorice ale unor localităţi din apropierea Câmpiei-Turzii: 1219 Dumbrava, Plăieşti, 1268 Luncani, 1270 Luna, Cluj, Hădăreni, 1288 Sănduleşti, Oprişani, 1289 Urca, Grindeni, 1291 Poiana, Bădeni, Războieni-Cetate, Gura Arieşului, 1293 Ceanu Mare, 1310 Mihai Viteazu (Sânmihaiul de Jos), 1318 Viişoara (Agârbiciu), 1332 Gligoreşti, Tritenii de Jos, 1333 Cheia.
  10. ↑ În acest registru erau înscrise toate parohiile şi toţi preoţii din diecezele romano-catolice din Banat, Transilvania si Crişana.
  11. ↑ Castelul Ghiriş-Arieş a fost amplasat pe partea stânga a drumului care duce spre Viişoara (azi str.G.Coşbuc).
  12. ↑ Românii nu aveau drept în acel timp să-şi construiască biserici din piatră.
  13. ↑ *Mihail Chioarean, Eugen Vescan, Valentin Vişinescu, Viişoara, studiu monografic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, Cluj-Napoca, ISBN 973-686-082-5, P. 28
  14. ↑ http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/cluj.pdf
  15. ↑ Această lege a pus capăt provizoratului care domina administraţia după 1918 şi a prevăzut norme unitare de organizare a statului român. Unităţile administrativ teritoriale din România erau: judeţele (conduse de prefecţi), plăşile (conduse de pretori), comunele urbane şi rurale, precum şi satele (conduse de primari).
  16. ↑ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "st" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  17. ↑ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
  18. ↑ Ghiriş-Arieş: 565; Ghiriş-Sâncrai: 472
  19. ↑ Ghiriş-Arieş: 1.168; Ghiriş-Sâncrai: 487
  20. ↑ Ghiriş-Arieş: 1.815; Ghiriş-Sâncrai: 704
  21. ↑ Dintre care 2.094 români, 1.463 maghiari, 227 ţigani, 207 evrei, 107 germani, 14 poloni ş.a. Sub aspect confesional, populaţia era alcătuită din 1.909 greco-catolici, 1.305 reformaţi-calvini, 363 romano-catolici, 212 ortodocşi, 208 mozaici, 92 unitarieni, 31 lutherani ş.a.
  22. ↑ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
v • d • m
Municipii şi oraşe în Judeţul Cluj
Municipii

Câmpia Turzii  • Cluj-Napoca  • Dej  • Gherla  • Turda

Stema judeţului Cluj
Oraşe

Huedin

Fișier:Campia Turzii, Cluj COA.png
v • d • m
Obiective turistice în Câmpia Turzii

Lăcaşuri de cult: Biserica Romano-Catolică  · Biserica Greco-Catolică Ghiriş-Arieş  · Biserica Greco-Catolică Ghiriş-Sâncrai  · Biserica Reformată-Calvină  · Biserica Ortodoxă
Alte obiective: Casa de Cultură "Ionel Floaşiu"  · Cimitirul Eroilor  · Conacul Paget  · Conacul Szentkereszty-Bethlen  · Conacul din str.Teilor nr.10  · Prima şcoală românească

 
v • d • m
Obiective turistice în judeţul Cluj
Localităţi
Oraşe
Cluj-Napoca · Câmpia Turzii · Dej · Gherla · Huedin · Turda
Staţiuni
Băişoara · Băile Someşeni · Băile Băiţa · Băile Cojocna · Băile Ocna Dejului · Băile Turda · Băişoara · Beliş · Staţiunea Fântânele
Stema judeţului Cluj
Obiective naturale
Cheile Turzii · Cheile Turenilor · Cheile Borzeşti · Cheile Someşului Cald · Lacul Floroiu · Lacul Tarniţa · Lacul Fântânele · Lacul Geaca · Muntele Băişorii · Muntele Gilău · Masivul Vlădeasa · Munţii Trascăului · Fânaţele Clujului · Rezervaţia Padiş · Rezervaţia botanică de la Suatu · Rezervaţia Lacul Ştiucii · Rezervaţia ornitologică Valea Legiilor · Salina Turda · Valea Drăganului
Construcţii
Vestigii istorice
Aşezarea celtică de la Apahida · Castrul roman Samum de la Căşeiu · Castrul roman Potaissa de la Turda · Castrul roman de la Gilău · Biserici de lemn din Cluj
Castele şi conace
Castelul Bánffy de la Bonţida · Castelul Bánffy din Borşa · Castelul Bocskai din Aghireşu · Castelul de la Gilău · Castelul Wass-Banffy de la Gilău · Castelul Haller din Coplean · Castelul Mikes din Săvădisla · Castelul Kemény-Bánffy din Luncani · Castelul Kornis din Mănăstirea · Castelul Teleki din Luna de Jos
Palate
Palatul Princiar din Turda · Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca · Palatul Babos din Cluj-Napoca · Palatul Bánffy din Cluj-Napoca · Palatul Berde din Cluj-Napoca · Palatul de Finanţe · Palatul de Justiţie · Palatul Elian · Palatul Josika · Palatul Poştei · Palatul Prefecturii · Palatul Reduta · Palatul Regionalei Căilor Ferate · Palatul Rhedey · Palatul Szeky · Palatul Telefoanelor · Palatul Teleki · Palatul Toldalagi-Korda · Palatul Urania · Palatul Wass
Cetăţi
Cetatea Bologa · Cetatea Dăbâca · Cetatea Fetei de la Floreşti · Cetatea Liteni · Cetatea Gherla · Cetăţuia din Cluj-Napoca
Lăcaşe de cult
Mănăstirea Nicula · Mănăstirea Răşca Transilvană de la Călăţele
Muzee
Muzeul Satului din Cluj-Napoca · Conacul şi muzeul Octavian Goga din Ciucea
Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Câmpia Turzii. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Community content is available under CC-BY-SA unless otherwise noted.
Advertisement