Artiști români în închisorile comuniste
Actori[]
- Mihaela Juvara a fost condamnată, în anul 1952, la 60 de luni de închisoare, fiind acuzată de spionaj în favoarea Turciei.[1]
Arhitecți[]
- Ion Căpşuneanu [2]
- Ion Cristodulo [2]
- Anghel Marcu (1921–1998), specialist în arhitectură funerară,[5] a proiectat monumentul „Calvarul Aiudului”, împreună cu Nicolae Goga și Liliana Chiaburu.[6][7][8][9]
- Ioan Puşchilă [2]
Cântăreți[]
- Wikipedia:Petre Leșcenco, cântăreț rus de muzică ușoară din perioada interbelică, a murit la 16 iulie 1954 în spitalul penitenciar din Târgu Ocna
Muzicieni[]
- Wikipedia:Erich Bergel
- George Sbârcea, compozitor, jurnalist și agent secret. A realizat interviuri cu Mussolini și Hitler, fapt care i-a adus notorietate și atenția presei internaționale. A petrecut doi ani în Tibet fiind invitat de Dalai Lama.[12][13]
Pictori[]
- Radu Bercea, din Gura Humorului, despre care s-a realizat un film documentar numit „Radu Bercea, istoria unui destin”.[14][15]
Teatru[]
- Wikipedia:Lena Constante, scenaristă, artistă plastică și folcloristă, a scris cărțile Evadarea tăcută și Evadarea imposibilă
Note[]
- ↑ Actriţa Mihaela Juvara, arestată 700 de zile de securişti, 8 decembrie 2009, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
- ↑ a b c Arhitecţii în zeghe care au construit Tomisul. „Apărea în gazetă că stadionul Constanţa e făcut de tineretul comunist“, 11 martie 2017, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
- ↑ DUMITRU ANASTASE, Miscarea-Legionara.net, accesat la 3 mai 2017
- ↑ Augustin Ioan: Nicolae Goga, 24 ianuarie 2017, atelier.liternet.ro, accesat la 3 mai 2017
- ↑ Augustin Ioan: Anghel Marcu, 7 februarie 2017, atelier.liternet.ro, accesat la 3 mai 2017
- ↑ Monumentul "Calvarul Aiudului", Fericiticeiprigoniti.net, accesat la 3 mai 2017
- ↑ "Calvarul Aiudului", Anca Brătuleanu, Dilema Veche, nr. 494, 1-7 august 2013, accesat la 3 mai 2017
- ↑ Calvarul Aiudului, Monica Duşan, Agero-Stuttgart.de, accesat la 3 mai 2017
- ↑ IN MEMORIAM - Arhitectul si artistul în artă monumentală Anghel Marcu, Raluca Barac, Revista.memoria.ro, accesat la 3 mai 2017
- ↑ Lupta şi viaţa eroinei Măriuca Vulcănescu, fiica filosofului-martir Mircea Vulcănescu. Arhitecţi români în temniţele comuniste - Documente, fotografii, mărturii, 11 august 2015, Marturisitorii.ro, accesat la 3 mai 2017
- ↑ ”Măriuca Vulcănescu era de-o inocență nemaivăzută”, Fericiticeiprigoniti.net, accesat la 3 mai 2017
- ↑ OMUL pe care l-am ratat…, 8 iunie 2016, ZiarulNatiunea.ro, accesat la 27 aprilie 2017
- ↑ George Sbârcea ”“ compozitor, jurnalist si…agent secret (I), 22 octombrie 2010, Nicolae Balint, Ziarul de Mureș, accesat la 27 aprilie 2017
- ↑ Radu Bercea, istoria unui destin, Facebook.com, accesat la 3 mai 2017
- ↑ Memoria retinei gulagului românesc – Expoziţie de pictură semnată Radu Bercea, 26 iunie 2015, Semnebune.ro, accesat la 3 mai 2017
Lectură suplimentară[]
- Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964. Între destin concentraţionar şi vocaţie profesională, Vlad Mitric-Ciupe