Antisemitismul în România

Antisemitismul în România este un fenomen documentat din secolul al XIX-lea. În anii '30 a avut loc o resurgență a antisemitismului, în paralel cu intensificarea mișcărilor politice extremiste de dreapta, în special Mișcarea legionară. La sfârșitul deceniului au fost legiferate norme cu caracter antisemit, sub Guvernul Octavian Goga. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au avut loc pogromuri împotriva populației evreiești. În timpul perioadei comuniste, antisemitismul a fost o temă tabuizată, fiind dezbătută public abia după Revoluția din 1989. În 2004, statul român a adoptat ca document oficial Raportul Elie Wiesel.

România interbelică

Mișcarea Legionară

Cartea De două mii de ani, publicată în 1934 de Mihail Sebastian, a aruncat în aer scena interbelică.

Legături externe

• Wikipedia:Antisemitismul în România
• De ce i-au urât românii pe evrei. Istoria nespusă a antisemitismului autohton, pornită din credinţa că „evreii pot fi ucişi din timp în timp pentru păcatele lor“, 10 noiembrie 2015, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul