România
Advertisement

Acest articol a fost copiat de la Wikipedia, în timp ce se de discuta ștergerea. Decizia a fost ștergerea articolului. Consultați și Wikipedia:Alexander BaumgartenWikipedia:Wikipedia:Pagini de șters/Alexander Baumgarten

Alexander Baumgarten (n. 16 octombrie 1972, București) este un filosof român specialist in filosofia antică și medievală. În prezent predă la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind șef al Departamentului de Filosofie Premodernă și Românească și al Centrului de Filosofie Antică și Medievală[1].

Biografie[]

  • Este licențiat în filosofie (1995) și filologie clasică (1997) la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
  • În anul 2000 obține titlul de doctor în filosofie (2000) al Universității din București.
  • În anul 1999 beneficiază de o bursă de cercetare din partea Universității din Geneva având ca profesor coordonator pe prof. Alain de Libera
  • În anul universitar 2003-2004 a fost bursier al Agenției Universitare Francofone la Ecole de Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris.

Volume de autor[]

  • Principiul cerului. Eternitatea lumii și unitatea intelectului în filosofia secolului al XIII-lea, editura "Dacia", Cluj , 2002.
  • Intermediaritate și Ev Mediu. Studii de filosofie medievală, ed. "Viața Creștină", Cluj, 2002.
  • Sfântul Anselm și conceptul ierarhiei, ed. Polirom, colectia "Seminar. Filosofie, Iași, 2003.
  • Scoala răgazului, ed. Galaxia Gutenberg, Tg. Lapus, 2006
  • Filosofia politică a lui Aristotel (coord. V. Muscă, A. Baumgarten), Iași, ed. Polirom, 2002
  • Filosofia politică a lui Platon (coord. V. Muscă, A. Baumgarten), Iași, ed. Polirom, 2006
  • Bună dimineața, filosofie!, editura Bastion, Timișoara, 2008
  • Aproape de Toma. Studii de aristotelism și neoplatonism latin, ed. Galaxia Gutenberg, Tg. Lăpuș, 2010

Ediții îngrijite si traduceri din limba greacă și latină[]

  • 1. Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion, traducere cu note, tabel cronologic si Postfată, Ed. * 2. "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1996.

Sf.Toma din Aquino, Despre unitatea intelectului împotriva averroistilor, traducere cu note, tabel cronologic si Postfată, Editura Decalog, Satu Mare, 1997.

  • 3. Sf.Anselm din Canterbury, Monologion, traducere cu note si Postfată, Ed. "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1998.
  • 4. ***, Despre eternitatea lumii (Aristotel, Plotin, Augustin, Ioan Filopon, Al-Kindi, Avicenna, Avicebron, Averroes, Algazel, Albert cel Mare, Toma din Aquino, Siger din Brabant, Boethius din Dacia, Henri din Gand) împreună cu cele 219 teze ale lui Siger din Brabant si Boetius din Dacia si ale altora, condamnate în anul 1277 de episcopul Etienne Tempier al Parisului la sfatul doctorilor în Sfânta Scriptură, antologie de filosofie medievală, editie bilingvă, traducere, note, tabel cronologic si Postfată - Editura Iri, Bucuresti, 1999.
  • 5. ***, Despre unitatea intelectului (Aristotel, Alexandru din Afrodisia, Plotin, Themistius, Averroes, Albert cel Mare, Toma de Aquino, Siger din Brabant), antologie de filosofie medievală, editie bilingvă, traducere, note, tabel cronologic si Postfată - Editura Iri, Bucuresti, 2000.
  • 6. Aristotel, Politica, editie bilingvă, traducere si comentarii, cu un studiu de Vasile Muscă, ed. Iri, Bucuresti, 2001.
  • 7. Pseudo-Aristotel, Liber de causis, editie bilingvă, traducere, note si comentariu, ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2002.
  • 8. Plotin, Enneade, II, 1-4, în volumul Enneade, I-II, editie bilingvă, ed. Iri, Bucuresti, 2003.
  • 9. Plotin, Enneade, III, 8 si IV, 1-6 si 9, în volumul Enneade, III-V, editie bilingva, ed. Iri, Bucuresti.
  • 10. William Ockham, Despre universalii (Summa logicae, I, 14-19 si Comentariul la Isagoga lui Porfir, in fragment), editie bilingva, traducere, impreuna cu un studiu de Simona Vucu, ed. Polirom.
  • 11. Aristotel, Despre suflet, editie bilingva, traducere si comentarii, ed. Humanitas, Bucuresti, 2005.
  • 12. Toma din Aquino, Summa theologica, I, ed. Polirom, 2009
  • Ibn Sīnā (Avicenna), Cartea definițiilor (ediție trilingvă: arabă, română, latină). Traducere din limba arabă, studiu și bibliografie de George Grigore. Note și comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi și Mădălina Pantea. Tabel cronologic de Gabriel Bițună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului și a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Iași: Editura Polirom, Biblioteca Medievală 2012

Note[]

Advertisement