România
Advertisement
Fișier:Petocile Brasov.JPG

Străduţă tipică din Şchei

Şcheii Braşovului, colocvial Şchei, (în germană Belgerei, mai recent Obere Vorstadt, în maghiară Bolgárszeg, în trad. "Bulgărimea") este un cartier din municipiul Braşov, fost cartier bulgaro-românesc al Braşovului vechi. Această zonă a oraşului cu aspect mai mult rural este constituită în special din case mici construite de-a lungul unor străzi înguste, cu grădini pe partea dinspre munţi. Prezenţa bulgarilor a fost păstrată în denumirea de şchei.[1]

Nume[]

De-a lungul timpului localitatea a fost menţionată sub diferite nume: Bolgarszek (1611), Scheu Braşovului, oraşul Schei lângă Cetatea Braşovolui (1700), Bolgarsek, Şchei de lângă Braşov (1701), Şchiiaii Braşovului (1708), Bolgaria Braşovului (1723), Şchei lângă cetate Braşovului unde-i zic Bolgara, Şchiai (1724), obştea din Bolgarseghi (1773), sărăcimea obştii Bolgarsegului (1774), Bolgarsec, Biserica Bolgarseghiului (1813), Bolgarsechi (1816), Bolgarsăchiu (1817) etc.[2]

Istorie[]

Conform manuscrisului lui Radu Tempea, publicat în anul 1899 sub titlul Istoria besérecei Şchéilor Braşovului, venirea bulgarilor în suburbia Braşovului datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea: "Anul 1392 au vinit Bolgarii într-acesta loc, care să zice Bolgarsec."[3]

Venirea bulgarilor, macedonenilor şi aromânilor la Braşov a fost legată de nevoia de mână de lucru pentru reconstrucţia Bisericii Negre, care fusese distrusă de incursiunile tătarilor din sec. al XIII-lea. Lucrările de reconstrucţie au debutat în anul 1385 şi au durat un secol.[4]

Locuitorii Şcheilor nu puteau intra în cetatea Braşovului decât la anumite ore şi trebuiau să plătească o taxă la poartă pentru a avea privilegiul de a-şi vinde produsele în oraş. În Şchei a luat fiinţă prima şcoală românească, în curtea şi sub protecţia Bisericii Sfântul Nicolae.

La sfârşitul sec. al XVIII-lea a fost edificată Biserica Evanghelică din Şcheii Braşovului, situată pe Angergasse (str. Prundului), la nr. 3.

Pe aceeaşi stradă, la numărul 4, se găseşte casa în care s-a născut poetul Ştefan Octavian Iosif.

Imagini[]

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Şcheii Braşovului

Note[]

  1. Ion Muşlea, Şcheii de la Cergău şi folclorul lor, Cluj 1928.
  2. Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, Bucureşti 1967, pag. 102
  3. Istoria Beserecei Şcheilor Braşovului – manuscrispt de la Radu Temepea, publicată cu cheltuiala Bisericei Sf. Nicolae din Braşov (Şcheiu) de Sterie Stinghe’’, Braşov 1899, p. 1.
  4. Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 365

Bibliografie[]

  • Candid Muşlea, Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, Braşov 1943;
  • Vasile Oltean, Troiţele Şcheiului;
  • Vasile Oltean, Junii Braşoveni şi troiţele lor din Şcheii Braşovului;
  • Vasile Oltean, Întâia Şcoală românească din Şcheii Braşovului, 1981;
  • Vasile Oltean, Şcoala românească din Şcheii Brasovului, 1989.

Legături externe[]

Wikipedia-logo.png Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Şcheii Braşovului. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Advertisement